Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, şi-a exprimat speranţa la sfârşitul săptămânii trecute că în urma negocierilor pe care le va avea cu PD-L în cadrul şedinţei coaliţiei guvernamentale, problema proiectului de lege se va urni din punctul mort.


Kelemen Hunor are în continuare încredere în faptul că dezbaterile cu privire la Legea minorităţilor, care se tărăgănează de mai mulţi ani, ar putea să continue în plenul Camerei Deputaţilor.

Înaintea dezbaterilor de la Palatul Parlamentului, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că formaţiunea sa nu poate accepta varianta PD-L, cu opt megajudeţe, şi a propus amânarea proiectului pentru un moment mai potrivit din punct de vedere financiar.


"Nu se doreşte instabilitate politică în coaliţia de guvernare. Sunt convins că toată lumea doreşte o stabilitate politică în coaliţie, în guvern şi nimeni nu are interesul să intrăm acuma într-o instabilitate politică, în discuţii despre guvern, despre coaliţie, despre majorităţi. Noi nu dorim acest lucru şi nu va depinde de noi.", a declarat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a adăugat că o reorganizare administrativ-teritorială în acest moment ar costa foarte mult şi nu ar permite României să se încadreze în limitele deficitului bugetar.


Acest lucru ar fi important întrucât UDMR a condiţionat anterior rămânerea în coaliţie de votarea în parlament a legii care reglementează statutul minorităţilor până la încheierea sesiunii parlamentare, adică până la sfârşitul lui iunie.


Liderul organizaţiei maghiare este însă optimist, contrar faptului că, în cadrul şedinţei de joia trecută a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, nu s-a reuşit dezbaterea tuturor paragrafelor din lege şi a propunerilor de modificare anexate, însă au fost adoptate modificările defavorabile comunităţii maghiare, care au fost susţinute nu numai de opoziţie, ci şi de partenerul de coaliţie, democrat-liberal.


Una dintre aceste decizii a fost că dezbaterea proiectului nu va fi continuată de acolo unde a fost întreruptă cu câţiva ani în urmă, în ciclul parlamentar anterior, ci se va începe de la primul paragraf.


Din această cauză, joi s-a ajuns doar la paragraful 18, astfel încât dezbaterile se vor prelungi. Una dintre modificări s-a referit la paragraful 14, care, conform variantei originale, ar fi interzis ca statul să modifice hotarele regiunilor locuite de minorităţi în aşa fel încât raportul etnic să se schimbe.


Conform modificării adoptate acum, defavorabilă din punct de vedere al maghiarilor, statul are dreptul să modifice hotarele, dacă acest lucru nu afectează drepturile minorităţilor: adică se exclude interdicţia cu privire la schimbarea proporţiei etnice.


Mircea Toader, conducătorul grupului parlamentar al PD-L din Camera Deputaţilor, a declarat în numărul de luni al cotidianului "Jurnalul Naţional" că se pregăteşte să susţină modificările adoptate de Comisie, întrucât varianta originală ar fi anticonstituţională.


Potrivit afirmaţiei sale, statului nu i se poate interzice să organizeze administraţia locală conform propriei concepţii.


Deputatul este de părere că statul nu are voie să lezeze drepturile obţinute de minorităţi.


În declaraţia dată aceluiaşi cotidian, renumitul politolog Cristian Pârvulescu a opinat că, dacă într-o unitate administrativ-teritorială proproţia etnică a unei minorităţi este redusă, acest lucru poate afecta reprezentarea parlamentară a minorităţii respective, ceea ce contravine Chartei drepturilor omului.


De aceea, potrivit politologului, tocmai varianta modificată ar fi anticonstituţională. Pârvulescu face referire la paragraful din Constituţie care precizează că, în privinţa drepturilor omului, acordurile internaţionale sunt considerate ca fiind legi mai presus decât constituţia unei ţări.