Şefii de stat şi de guvern europeni se reunesc, joi, la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la o înţelegere asupra bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

Negocierile se anunţă însă complicate din cauza opiniilor diferite ale statelor membre.

Unele vor reduceri mai mari ale cheltuielilor pentru a avea contribuţii mai mici, în timp ce altele între care şi România, au interesul ca domenii precum agricultura sau politicile de coeziune să-şi menţină o finanţare substanţailă.

Într-un mesaj premergător reuniunii, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy a cerut liderilor eurpeni să fie conştienţi de importanţa bugetului din care Uniunea se va finanţa practic până la sfârşitul acestui deceniu.

"Pentru a ajunge la o înţelegere la Consiliul European din această săptămână toţi liderii trebuie să fie pregătiţi pentru compromis şi pentru a face alegeri, exact aşa cum am procedat şi pe timpul crizei din zona euro. Doar după ce vom avea acest acord şi apoi şi pe cel cu Parlamentul European vom putea spune că ne-am îndeplinit sarcina de a realiza un buget al Uniunii pentru restul deceniului", a spus Herman Van Rompuy.

În Parlamentul European, mai mulţi deputaţi, dar şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au afirmat că un acord asupra bugetului nu înseamnă orice acrod şi că este nevoie de un buget care să răspundă ambiţiilor Uniunii pentru următorii ani în economie, agricultură, în plitica de coeziune, dar şi în relaţiile externe.

La reuniunea similară din noiembrie, suma propusă de preşedintele Van Rompuy şi de la care se pleacă acum în negocieri a fost de 973 de miliarde de euro, însă datele oficiale indică posibilitatea ca suma să mai fie încă redusă pentru a da satisfacţie unor ţări precum Germania, Marea Britanie şi Olanda.

România va fi reprezentată la acest Consiliu European de preşedintele Traian Băsescu.