În România au fost deschise ş peste 600 de dosare penale angajatorilor descoperiţi cu mai mult de cinci persoane care munceau fără acte.

Munca la negru apare cel mai des în construcţii, comerţ şi prestări servicii.

Printre cele mai frecvente abuzuri ale angajatorilor în domeniul legislaţiei muncii anul trecut se numără munca la negru, munca neplătită peste program şi munca în zilele de odihnă.

Inspectorul general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii, Gabriela Radu a declarat reporterului RRA că, de cele mai multe ori, angajaţii ştiu că nu lucrează cu forme legale, dar nu doresc să reclame angajatorul.

Gabriela Radu a adăugat că există o "înţelegere tacită" între angajat şi angajator.

"Această muncă la negru este o înţelegere tacită între angajator şi angajat. De foarte multe ori ne lovim de aceste sesizări ale persoanei după ce pleacă de la locul de muncă şi spune că a lucrat la negru, că nu şi-a mai primit salariul. Nu vine în perioada aceea când nu are contractul semnat", a afirmat inspectorul Gabriela Radu.

"Munca la gri, cea mai răspândită"

O altă problemă cu care se confruntă inspectorii de muncă este aceea că în ultima vreme foartemulţi angajaţi preferă să fie plătiţi la gri.

Acesta este un fenomen pe cât de greu de stopat, pe atât de răspândit.

Munca la gri presupune încadrarea cu o sumă mult mai mică decât cea plătită lunar cu titlul de salariu.

Diferenţa de bani este înmânată fără acte şi fără a fi supusă impozitării. Inspectorii de muncă recunosc că nu pot sancţiona firmele care-şi plătesc angajaţii cu salariul minim pe economie în contractele de muncă pentru că acest lucru nu intră în atribuţiile instituţiei.

Inspectorul general de stat Gabriela Radu a declarat că acest fenomen este mai des întâlnit în rândul tinerilor.