Mugur Isărescu este audiat de mai bine de două ore de membrii comisiilor economică şi de buget-finanţe din Senat, unde a venit alături de întreg Consiliul de Administraţie al BNR.

S-a vorbit şi despre inflaţie şi cursul de schimb valutar, iar la audieri participă şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Principalul subiect abordat în cadrul audierii a fost cel legat de calculul dobânzii interbancare ROBOR, dar şi de legătura acesteia cu dobânzile variable la creditele în lei acordate populaţiei şi companiilor şi de eventuala posibilitate ca acest indicator să fi fost stabilit artificial de către banci la niveluri mai mari decât cele rezultate din tranzacţiile efective.

Mugur Isărescu a explicat faptul că în prezent nivelul ROBOR nu poate varia decât în intervalul 1,5-3,5%, deoarce acestea sunt valorile la care BNR poate atrage depozitele băncilor, respectiv poate credita instituţiile de credit contra unei garanţii formate din titluri de stat.

În privinţa posibilităţii ca ROBOR să fie manipulat de către bănci, Mugur Isărescu a spus că acest lucru este aproape imposibil, având în vedere faptul că valoarea indicatorului se stabileşte pe baza unor cotaţii ferme, pe care instituţiile de credit şi le asumă şi pe care trebuie să le respecte, dacă se încheie tranzacţii în ziua respectivă.

Senatorii l-au întrebat şi dacă nu există o altă modalitate de calcul a RABOR, încât acest indicator să nu mai înregistreze variaţii mari, iar răspunsul guvernatorului BNR a fost acela că în cadrul grupului de lucru constituit între Ministerul de Finanţe şi Banca Centrală se caută astfel de variante.

El a adăugat însă că în opinia sa este greu de identificat o soluţie care să ofere o alternativă mai favorabilă decât cea actuală.

Mugur Isărescu a precizat din nou că legatura dintre ROBOR şi dobânzile la credite nu este una economică, ci introdusă prin lege şi că se pot încerca inclusiv modificări de legislaţie, dacă se consideră că poate fi aleasă o variantă mai bună.

Guvernatorul BNR a mai afirmat, răspunzând unor întrebări ale membrilor comisiilor senatoriale, că în România nu pot fi aduse în jos dobânzile ca în alte state, atât timp cât există presiuni pe leu şi până când nu se reduc inflaţia şi deficitele atât cel bugetar, cât şi cel extern, dat în principal de diferenţa dintre valoarea importurilor şi cea a exporturilor.