Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Moţiunea simplă pe agricultură, text integral

Textul integral al moţiunii simple "Agricultura falimentară, dar politizată“, depusă de USL şi dezbătută, luni, de Senat

Moţiunea simplă pe agricultură, text integral

Articol de Politica Romaneasca, 03 Mai 2011, 12:30

"Agricultura falimentară, dar politizată“

Subsemnaţii, senatori ai Partidului Social Democrat, ai Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Conservator, membrii ai Uniunii Social Liberale, menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, membri ai Senatului în legislatura 2008-2012, în temeiul art. 112 alin. (2) din Constituţia României şi în temeiul art. 153 din Regulamentul Senatului, înaintăm prezenta moţiune simplă, cu tema: "Agricultura falimentara, dar politizată“.


Anii 2009 şi 2010 au fost marcaţi în agricultură şi în mediul rural din România printr-un un proces continuu de degradare economică, structurală şi socială.


Aderarea la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, trebuia să însemne pentru agricultorii români, începutul unei perioade de dezvoltare şi progres care să conducă, în cele din urmă, la prosperitate şi la un nivel de trai, comparabile cu cele din restul statelor Uniunii Europene. Agricultura trebuia şi putea să devină un motor al economiei naţionale. Lipsa produselor agroalimentare pe piaţa mondială putea să devină o oportunitate pentru dezvoltarea agriculturii României. Speranţele si aşteptările agricultorilor şi locuitorilor din mediul rural au fost însă spulberate de guvernarea PD-L. Am ajuns astfel, ca la patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană să avem, cei mai săraci agricultori din Uniunea Europeană, satele cele mai puţin dezvoltate din punct de vedere al infrastructurii, o lipsă acută de acces la servicii de sănătate în spaţiul rural şi un sistem educaţional, la sat, dat înapoi cu 60 de ani. În acelaşi timp, reprezentanţii Guvernului şi clientela politică a acestora, prospera tot mai mult prin metode ilegale şi imorale. România a devenit o ţară net importatoare de alimente, cu o evaziune fiscală ce a atins cote alarmante, iar agricultorii au fost înşelaţi şi dezamăgiţi atât de mult, încât nu mai doresc să practice agricultura. Organismele internaţionale avertizează că în anul 2011, după criza financiara, lumea ar putea fi lovita de o puternica criză alimentară, care poate conduce la manifestări sociale, greu de cuantificat, dar uşor de întrezărit, iar revoltele recente trebuie să ne dea de gândit. În faţa acestei situaţii, România este practic descoperită. Incompetenţa actualului Guvern şi a conducerii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-a manifestat în toate sectoarele de producţie agricolă şi alimentară precum şi în relaţiile cu fermierii şi societatea civilă dar mai ales în relaţiile cu Uniunea Europeană.


Iată care sunt „realizările” deosebite din domeniul agriculturii ale coaliţiei de guvernare PD-L, UDMR, UNPR:


1. Scumpirea galopantă a alimentelor, necultivarea terenurilor



România se confruntă în ultimii 2 ani cu o creştere fără precedent a preţurilor produselor agricole şi în special a produselor de bază. Nu poţi să ai produse ieftine când nu produci, când abandonezi milioane de hectare şi imporţi cheltuind suplimentar pentru transport, conservare şi prezentarea produselor, toate acestea în defavoarea producătorilor, consumatorilor şi a bugetului de stat. Prin necultivarea celor peste 3 milioane hectare, România a pierdut cel puţin 10 milioane tone cereale, care ar fi condus la creşterea PIB cu 2,5 miliarde euro şi a încasărilor la buget prin TVA de cel puţin 500 milioane de euro, care folosiţi pentru programe economice şi sociale nu ne-ar fi determinat astăzi să asistăm neputincioşi în faţa unor drame greu de înţeles. Nu poţi să ai produse pe piaţă, ieftine şi ritmic, când efectivele de animale au scăzut, iar creşterea acestora a devenit un chin pentru cei care s-au încumetat să-şi dedice viaţa şi activitatea acestui sector.


Recensământul agricol în România ne prezintă date descurajatoare. Un singur exemplu : la vaci cu lapte, faţă de recensământul anterior din 2004, efectivele au scăzut cu peste 400.000 capete, ceea ce reprezintă 24% din totalul efectivelor. Despre ce producţie, despre ce piaţă, despre ce preţuri vorbim, când în loc să creştem efectivele, ca o măsură necesară şi obiectivă, ele au scăzut, iar prin rata naturală de sporire a efectivelor ne vor trebui, în condiţii normale, 2 ani să ajungem la ce am avut în anul 2004.


Cel mai vizibil şi mai important aspect al mandatului D-lui Tabara îl reprezintă lupta sa mediatică cu preţurile produselor agroalimentare din sectorul de retail. Aceasta, evident, din dorinţa de vizibilitate, în lipsa oricăror altor proiecte de organizare şi stimulare a sectorului agricol. Vă rugam să urmăriti toate aparitiile publice ale actualului ministru de la investirea sa şi vă veţi convinge că singurul subiect abordat a constat în comentariile sale legate de preţuri. Ministrul Tabără, Guvernul în integralitatea lui, este responsabil de situaţia precară din agricultură. în guvernarea Boc s-au atins toate limitele suportabilităţii şi nu există nici un indicator care să ne dea speranţa că această situaţie va fi depăşită curand. România, în guvernarea Boc, nu cultivă suprafaţa de peste 3 milioane hectare (cifră confirmată şi de Preşedintele României Domnul Traian Băsescu), cât terenul agricol al Belgiei şi Olandei la un loc. Închipuiţi-vă Belgia şi Olanda fără a cultiva terenul, ce s-ar întâmpla?!
Iar amăgirea privind potenţialul este perversă şi foarte periculoasă pentru ţară, pentru că românii nu mănâncă potenţial, iar veniturile producătorilor şi câştigul ţării sunt date de valorificarea potenţialului agricol şi nu de invocare a lui.


Guvernul Boc este obişnuit cu negaţia, vă amintiţi cele spuse că nu ne va atinge nici criza economică , nici criza alimentară. Realitatea a demonstrat că nu numai că ne-a atins criza economică ba mai mult chiar ne-a îngenuncheat, iar astăzi în Senatul României semnatarii prezentei moţiuni aduc în dezbatere situaţia grea din agricultură atrăgând atenţia guvernanţilor despre starea de fapt şi lipsa de perspectivă. Programul de însămânţări de toamnă nu s-a respectat. România are în cultură 1800.000 hectare grâu, cu trei sute de mii hectare mai puţin faţă de suprafaţa propusă. Cu pierderile tehnologice cunoscute şi asumate de producători şi specialişti, nu se pot recolta decât 1600.000 de hectare iar necesarul de grâu este de 5,5 milioane tone, ceea ce arată din start că nu se realizează necesarul de grâu. Dacă cineva gândeşte şi afirmă altfel îl rugăm să calculeze produsul între suprafaţă şi producţia medie obţinută în perioada guvernării Boc şi va descoperi rapid şi fără efort că aceasta este realitatea. Nici în această campanie de primăvară lucrurile nu stau mai bine. Campania nu se desfăşoară în parametrii normali, arăturile s-au făcut târziu, iar însămânţările nu s-au încheiat. Domnul ministru Valeriu Tabără, specialist, cercetător, cunoscător al domeniului ştie ce înseamnă factorul apă, importanţa şi conservarea ei. Irigaţiile absente în înţelegerea guvernului Boc nu pot, din nefericire şi nici nu trebuie să compenseze ce ţi-a dat natura şi ai risipit. Se ştie, Guvernul nu este proprietar de teren, dar este şi trebuie să fie promotorul şi depozitarul politicilor agricole şi al responsabilităţii domeniului.


Alături de producţie un factor limitativ care influenţează preţurile agricole este politica fiscală şi sprijinul dat producătorilor agricoli. Este de notorietate că actualii guvernanţi nu numai că nu au redus fiscalitatea sau cel puţin să o păstreze, ci dimpotrivă au crescut-o. Creşterea cu 25% a TVA, de la 19% la 24%, este edificator în acest caz, iar măsura propusă de opoziţie de reducere a acesteia la 5% pentru produsele alimentare de bază a fost dezavuată şi respinsă de actuala putere. Scumpirea fără precedent a input-urilor (motorina, energia, îngrăşămintele, pesticidele) constituie povară pentru producători şi nicidecum preocupare pentru guvernanţi. Deşertul înaintează. Băltirile se extind. Eroziunea de suprafaţă din zonele colinare devine din ce în ce mai agresivă. Iată cum o parte din potenţialul deţinut este ştirbit şi afectat zilnic, iar lipsa de soluţii, preocupare şi acţiune guvernamentală, devin factori favorizanţi. Cercetarea agricolă este privată de atenţie şi sprijin, amputând, astfel, perspectiva în domeniul agricol. Piaţa agroalimentară, sortimentul de produse, cantitatea, calitatea, structura şi ritmicitatea asigurării, precum şi preţurile acestora definesc foarte clar stadiul în care ne aflăm şi care demonstrează situaţia grea din agricultură, lipsa de viziune şi sprijin guvernamental pentru acest important domeniu economic al ţării, care prin dinamismul şi specificul lui putea şi poate să devină o soluţie pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.


2. Creşterea evaziunii fiscale



Evaziunea fiscală a atins un prag fară precedent în agricultură. Se vorbeste de o cifră anuală record de peste 1 miliard de euro numai în domeniul cerealelor şi peste 1 miliard de euro în domeniul panificaţiei. Desi ministrul Tabară a anunţat în repetate rânduri că este la curent cu amploarea evaziunii fiscale din agricultură, Ministerul Agriculturii nu a propus nici o masură pentru scoaterea din economia neagră a sectorului agricol a sumei de peste 2 miliarde de euro. Consideram că pragul atins de evaziunea fiscală din agricultură pune în pericol siguranţa naţională prin volumul mare de bani negrii ce sunt vehiculaţi în această activitate, intreţinută prin ignoranţă şi complicitate de Guvernul României. Actualul guvern şi actuala coaliţie de guvernare au facut tot ce le-a stat în putinţă pentru a opri promulgarea legii prin care TVA-ul alimentelor trebuia redus la 5%. Ministrul Agriculturii refuză să inteleagă ca o astfel de masură ar conduce pe de o parte la scăderea preţurilor la alimente, iar pe de alta parte ar conduce la reducerea evaziunii fiscale din domeniul agricol şi alimentar. Evaziunea îmbolnăveşte mediul de afaceri, producând dezechilibre majore şi îndepărtarea încrederii între partenerii de afaceri, cu implicaţii profunde în activitatea productivă, unde, prin specificul agriculturii, câştigul agricultorilor este mic şi rar, lipsa lichidităţilor şi a regulilor de decontare, creând mari probleme păstrării viabilităţii economice a exploataţiilor agricole. Este de neînţeles, în condiţiile actuale, cu atât mai mult, când goana după împrumuturi a Guvernului a devenit politică de stat, să nu se intervină cu măsuri ferme şi eficiente pentru reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea mediului de afaceri în agricultură.


3. Descentralizarea defectuasă şi politizarea funcţiei publice



Descentralizarea administraţiei agricole, proces necesar în contextul general de descentralizare administrativă, a fost lipsită de conţinut. În guvernarea Boc din anul 2009 până în anul 2011 au fost elaborate 4 acte normative de modificare a structurii administrative, creând incertitudine şi instabilitate în rândul funcţionarilor publici, ţinându-i aproape o jumătate de an în examene, ca urmare a unor modificări impuse prin voinţă politică, pentru angajarea clientelei politice a coaliţiei de la guvernare, de la portar până la director general. Aceste măsuri au afectat grav atât prestigiul instituţiilor cât şi bugetul de stat prin cheltuieli nejustificate.


Nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria ministerului agriculturii astfel de situaţii, guvernul Boc fiind campionul de necontestat al fărădelegilor. Activitatea APIA a fost perturbată în ultimii doi ani de lipsa de implicare a Ministerului Agriculturii în sprijinirea agenţiei. Activitatea de control pe teren a APIA este în continuare deficitară, iar acest lucru are o influenţă negativă asupra structurilor din agricultură şi asupra activităţii fermierilor. APIA a fost nevoită să concedieze 1000 de persoane, astfel încât, în momentul de faţă, activitatea acesteia se desfăşoară deficitar, ca urmare a lipsei de personal calificat, cei rămaşi în sistem fiind selectaţi pe criterii politice.


4. Politizarea Camerelor Agricole



Legea camerelor agricole a fost amânata şi rescrisă de nenumărate ori astfel încât guvernul sa se asigure ca atunci când, în final aceasta va fi emisă, conţinutul ei să îi asigure coaliţiei la putere, controlul asupra acestei noi instituţii. Legea 283/2010, în forma actuală, asigură politizarea definitivă a unei institutii ce ar trebui sa apartina în mod firesc agricultorilor – Camera Agricolă. Astfel, prin aceasţă lege se prevede că din Comitetul de Initiativă pentru numirea conducerii camerelor agricole să facă parte 8 parlamentari. Este inacceptabilă interferenta factorului politic in organizarea Camerelor Agricole. În plus, textul legii aflate în vigoare conţine numeroase neconcordante în privinţa organizării alegerilor pentru camerele agricole, sistemul electiv, atribuţiile şi modul în care vor fi finanţate camerele agricole. Urgentarea aplicării Legii Camerelor Agricole este foarte importantă pentru producătorii agricoli din perspectiva organizării acestora, pentru atragerea de fonduri europene si dezvoltării agriculturii dar lege în forma actuală este inacceptabilă şi inaplicabilă.


5. Derularea necorespunzătoare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurala (PNDR)



România riscă să piardă o suma foarte mare din banii primiţi prin PNDR ca urmare a lipsei de reacţie şi iniţiativă a Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. PNDR a fost realizat şi negociat în perioada 2005 – 2007 într-un context economic foarte diferit de cel actual. În consecinţă, prevederile acestuia, obiectivele finanţate şi alocarea financiară nu mai corespund nevoilor actuale ale agriculturii româneşti. Ministerul Agriculturii trebuia să ia iniţiativa de a renegocia cu Comisia Europeană masurile de sprijin din cadrul PNDR, astfel încât acestea să corespundă nevoilor actuale ale fermierilor români. Până în prezent, ar fi trebuit sa fie contractate proiecte în valoare de 6,7 miliarde euro din totalul de 10,09 miliarde euro alocare publică pentru cofinanţarea proiectelor prin PNDR 2007 – 2013.


În practică au fost selectate proiecte în valoare de 4,1 miliarde euro dintre care doar pentru 3,6 miliarde de euro s-au semnat contracte, iar plăţi efective sunt în valoare de 1,9 miliarde de euro. Dacă acest trend se va menţine, iar Ministerul Agriculturii va continua să nu ia nici un fel de măsură pentru îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, România riscă să piardă aproximativ 5 miliarde de euro. Acest lucru este cu atât mai grav dacă ţinem cont că aceasta suma reprezintă o pătrime din valoarea împrumutată de România de la organizaţiile internaţionale.


Cum explicaţi, domnule Ministru, faptul că avem bani, dar pentru că nu ştim să îi folosim mergem şi ne împrumutăm din altă parte?


Comisia Europeana a atras atenţia României asupra unui fapt fără precedent, respectiv acordarea fondurilor europene pe criterii politice. Membrii actualei coaliţii de guvernare au făcut presiuni pentru creşterea punctajelor în cazul proiectelor depuse prin Măsura 3.2.2. ("Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatatirea serviciilor de bază pentru economia şi populatia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale") din PNDR pentru localităţi cu primari PD-L.


6. Restanţele în absorbţia fondurilor europene vor afecta viitorul Program de Dezvoltare Rurală


Ministerul Agriculturii şi Guvernul Romaniei ignoră faptul că rata de absorbţie a actualului Program Naţional de Dezvoltare Rurală va determina în mod direct alocarea financiară pentru următoarea perioadă de finanţare. PNDR - ul îşi va înceta de drept funcţionarea în 2013. Următorul program de finanţare europeană pentru agricultură va începe in 2014, iar până la acea dată România va trebui să negocieze acest program, obiectivele ce vor fi finanţate şi sumele de bani europeni pe care îi va primi.
Având în vedere ca datele actuale indică faptul că România nu va reuşi să cheltuiască decât jumătate din banii alocaţi prin PNDR, în mod inevitabil Uniunea Europeană va aproba pentru următorul program de dezvoltare rurală o sumă mult mai mică decât cea a actualului PNDR. Astfel, devine o evidentă tragedie faptul că incompetenţa actualului guvern şi incapacitatea lui de a gestiona un program de o asemenea amploare şi importanţă, afectează negativ şi foarte puternic activitatea fermierilor, nu doar în prezent, ci şi pentru foarte mulţi ani de acum înainte. Sumele reduse pe care România le va primi pentru agricultură, în viitor, reprezintă un preţ scump pe care fermierii şi, implicit, toţi românii vor trebui să îl plătească mult timp de acum înainte, pentru incompetenţa şi reaua voinţă a actualilor guvernanţi. Mandatul unui ministru şi al cabinetului, în totalitatea lui, trebuie evaluat şi în funcţie de implicarea responsabilă în injectarea în economie a acestor resurse financiare uriaşe. Domnule Ministru Tabară, cine îsi va asuma raspunderea pentru faptul ca peste trei ani România va primi mult mai putini bani de la Uniunea Europeana ca urmare a faptelor savarsite în momentul de faţă sub coordonarea dumneavoastră. Nerealizarea absorbţiei fondurilor europene trebuie să fie motiv de demisie pentru cei care gestionează fiecare fond în parte.


7. Degradarea sistemului de îmbunătăţiri funciare


Sistemul de irigaţii din agricultura este distrus, în proporţie de peste 70%. Degradarea acestuia nu a determinat guvernarea portocalie să iniţieze măcar o singură măsură de reabilitare a irigaţiilor, sau de sprijinire, pentru plata energiei necesare funcţionării acestor sisteme.
Situaţia actuală a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi a sectorului de Îmbunătăţiri Funciare sub guvernarea portocalie, se prezintă astfel:
a). Alocaţiile bugetare pentru anul 2011 sunt extraordinar de mici faţă de necesarul unei funcţionări chiar şi în regim de avarie;
b). Directorul general şi directorii de departamente sunt în marea majoritate nespecialişti, puşi pe criterii pur politice;
c). Numărul de angajaţi este mult mai mic decât prevede Legea nr. 167/2008, prin care s-a făcut deja restructurarea ANIF. În fapt se doreşte desfiinţarea practică a sectorului prin predarea infrastructurii de desecare – drenaj şi apărare contra inundaţiilor către Organizaţiile Desecare şi Drenaj (ODD), contrar prevederilor legale.
Situaţia irigaţiilor este in prag de faliment datorită:
a). Lipsei totale de sprijin financiar de stat pentru Organizaţiile Utilizatorilor de Apa pentru Irigaţii (O.U.A.I.);
b). Majorării tarifelor pentru apa de irigaţii prin costurile mari ale energiei electrice, ceea ce conduce la micşorarea continuă a suprafeţelor de teren irigate. (Exemplu – în anul 2010 s-au irigat în România cca. 30.000 ha faţă de 700.000 ha cât s-a irigat în 2004).
În aceste condiţii preconizăm că suprafaţa irigată se va reduce la jumătate din suprafaţa irigată în anul 2010.
Ghidul pentru accesarea fondurilor europene în cadrul Măsurii 125 („Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii agricole şi silvice”) nu permite ANIF să depună proiecte de modernizare şi reabilitare, limitând prin criteriile de eligibilitate un număr mare de O.U.A.I. - uri.
Resursele financiare din cadrul Măsurii 125 au fost repartizate cu preponderenţă pentru realizarea drumurilor de exploatare agricolă şi a celor forestiere în detrimentul reabilitării sistemelor de irigaţii.


8. Instabilitate bugetară, creditul agricol


Deşi s-a discutat, iar opoziţia a intervenit folosindu-se instrumentele parlamentare specifice, pentru a realiza o proiecţie bugetară multianuală în agricultură, care să dea predictibilitate şi stabilitate şi o execuţie bugetară care să nu fie în defazaj cu ciclul de producţie, cu toate acestea guvernul Boc nu a schiţat nici o măsură în această direcţie, lăudându-se doar cu faptul că alocaţiile bugetare de la un an la altul sunt mai mari, uitând de creşterea valorilor input - urilor, slăbind astfel capacitatea economică a exploataţiilor agricole şi în multe cazuri falimentarea acestora, excluzându-se din filosofia bugetară relaţia costuri – subvenţii. Creditul agricol este o noţiune ca şi inexistentă în peisajul economic, la patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Dacă în trecut au existat eforturi din partea MADR de a susţine un dialog permanent cu mediul bancar, acum acesta a dispărut.


9. Slăbirea dialogului minister - organizaţii profesionale



Ministerul Agriculturii refuză în continuare să poarte un dialog transparent şi constructiv cu toate organizaţiile de producători preferând să întreţină relaţii consultative numai cu organizaţiile agreate politic de coaliţia la putere. Deciziile continuă să fie luate la nivelul ministerului, fără consultarea reprezentanţilor producătorilor agricoli sau, atunci când sunt consultaţi, nu se ţine cont de opiniile lor rezultate din practică. Mai mult, în cadrul comitetului de iniţiativă pentru camerele agricole nu au fost cooptaţi reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii de producători. Nerespectarea normelor legale de reprezentare conduce la tensiuni sociale şi nemulţumiri în rândul beneficiarilor politicilor ministerului, fermierii români.


10. Lipsa unui concept naţional privind Politica Agricolă Comună (PAC)



România are posibilitatea istorică de a participa la luarea deciziilor PAC în perspectiva anului 2020.
Dacă până în prezent România a fost determinată să accepte, cum era normal, prevederile PAC 2007 – 2013, ca urmare a politicii realizate de statele care aveau statut de ţări membre, acum România are posibilitatea să-şi prezinte propria viziune în politica agrară, în aşa fel încât să se armonizeze interesele României cu a celorlalte state membre pentru perioada următoare. Din nefericire se constată o activitate dispersată, sectaristă , lipsită de conţinut, iar dialogul instituţionalizat este timid, inconsistent şi neproductiv. Dată fiind importanţa acesteia, noi considerăm necesar ca pregătirea deciziei să devină politică de stat, iar Guvernul în integralitatea lui să-şi asume răspunderea pentru pregătirea şi promovarea unui set de politici care să slujească interesele agricultorilor români. De altfel, acest moment, nu este cu nimic mai puţin important ca acela de preaderare când guvernul prin structurile înfiinţate şi acţiunile întreprinse a stabilit o foaie de parcurs şi un set de măsuri, angajându-se în integralitatea lui pentru realizarea obiectivului propus. Astăzi, în dialogul instituţional minister – parlament s-a observat o lipsă de concept naţional şi de măsuri cu responsabilităţi şi termene pentru care să fie angajate toate structurile cu contingenţe în domeniu.


Faţă de cele prezentate solicitam guvernului adoptarea următoarelor măsuri:


1. Elaborarea unui Program naţional de siguranţă alimentară a României şi prezentarea acestuia în plenul Senatului.
2. Adoptarea unei hotărâri de Guvern pentru constituirea unui comitet interministerial de elaborare, prezentare şi susţinere privind Politica Agricolă Comună (PAC) în perspectiva anului 2020.
3. Acordarea unui buget suplimentar de cel puţin 1,3 miliarde de lei, prin rectificare, Ministerului Agriculturii, pentru a plăti de urgenţă datoriile restante către fermieri.
4. Revizuirea tehnică a PNDR privind criteriile de selecţie şi eligibilitate pentru Măsurile 121, 125 şi 312. Asigurarea fondurilor necesare de la bugetul de stat pentru efectuarea plăţilor către beneficiarii proiectelor FEADR.
5.Implicarea Ministerului Agriculturii în urgentarea aplicării taxării inverse la produsele agricole şi în reducerea TVA de la 24% la 5% pentru produsele agricole, în vederea reducerii evaziunii fiscale.
6. Modificarea urgentă a Legii camerelor agricole privind îmbunătăţirea mecanismelor de înfiinţare şi de clarificare a atribuţiilor acestora şi scoaterea membrilor Parlamentului din Comitetul de Iniţiativă. 7. Perfecţionarea legislaţiei cu privire la sistemul de irigaţii în contextul schimbărilor climatice.
8. Dezvoltarea şi susţinerea sistemelor public-privat în domeniul preluării, depozitării şi prelucrării produselor agricole, stimularea producţiei ecologice şi a produselor tradiţionale.
9. Facilitarea accesului producătorilor agricoli la sistemele de creditare şi definirea sistemului de credit agricol.
10. Ministerul Agriculturii trebuie să notifice în cel mai scurt timp către Comisia Europeană măsurile de ajutor de stat pe care România este îndreptăţită să le acorde din bugetul naţional.


Prin prezenta moţiune autorii au atras atenţia doar asupra unora din marile probleme ale agriculturii româneşti.


Având în vedere importanţa majoră pentru România a domeniului agriculturii, cerem Guvernului o abordare responsabilă şi promovarea unor politici în conformitate cu interesele României şi a românilor. De asemenea, ţinând seama de lipsa de viziune dovedită, precum şi de semnalele privind implicarea ministrului în promovarea intereselor comerciale ale unor firme străine, autorii moţiunii cer Primului Ministru să analizeze posibila demitere a ministrului agriculturii


Vă invităm, stimaţi colegi, să votaţi textul acestei moţiuni simple.

Etichete : motiune usl senat
Opoziţia critică Guvernul pentru problemele din sistemul naţional de energie
Știri 23 Iulie 2024, 17:32

Opoziţia critică Guvernul pentru problemele din sistemul naţional de energie

Reprezentanţii USR declară că formaţiunea a depus mai multe iniţiative legislative privind energia, blocate de actuala...

Opoziţia critică Guvernul pentru problemele din sistemul naţional de energie
AUR  consideră că autorităţile trebuie să declare starea de urgenţă în agricultură
Știri 23 Iulie 2024, 09:31

AUR consideră că autorităţile trebuie să declare starea de urgenţă în agricultură

Reprezentanţii AUR afirmă că România este ţara cea mai afectată de secetă din Uniunea Europeană şi acuză guvernul PSD-PNL de...

AUR consideră că autorităţile trebuie să declare starea de urgenţă în agricultură
Încep lucrările Universităţii de Vară Tusványos de la Băile Tuşnad. Premierul Ungariei, așteptat să participe
Știri 23 Iulie 2024, 09:19

Încep lucrările Universităţii de Vară Tusványos de la Băile Tuşnad. Premierul Ungariei, așteptat să participe

Timp de o săptămână, aici vor avea loc circa 500 de programe cu diverse tematici, precum şi concerte susţinute de formaţii...

Încep lucrările Universităţii de Vară Tusványos de la Băile Tuşnad. Premierul Ungariei, așteptat să participe
Luminița Odobescu: Este foarte important să ajutăm Ucraina să-și  protejeze infrastructura energetică
Știri 23 Iulie 2024, 08:53

Luminița Odobescu: Este foarte important să ajutăm Ucraina să-și protejeze infrastructura energetică

Ministrul de externe, Luminiţa Odobescu, a subliniat din nou sprijinul României pentru Ucraina.

Luminița Odobescu: Este foarte important să ajutăm Ucraina să-și protejeze infrastructura energetică
Guvernul suplimentează fondurile pentru combaterea traficului de droguri. "Sunt măsuri fără precedent"
Știri 22 Iulie 2024, 11:28

Guvernul suplimentează fondurile pentru combaterea traficului de droguri. "Sunt măsuri fără precedent"

Expertul antidrog Cătălin Ţone a subliniat, la Radio România Actualităţi, că sunt măsuri luate de Guvern sunt fără precedent...

Guvernul suplimentează fondurile pentru combaterea traficului de droguri. "Sunt măsuri fără precedent"
Preşedintele american Joe Biden s-a retras din cursa prezidenţială
Știri 22 Iulie 2024, 08:19

Preşedintele american Joe Biden s-a retras din cursa prezidenţială

Preşedintele american Joe Biden s-a retras din cursa prezidenţială şi şi-a anunţat sprijinul pentru candidatura...

Preşedintele american Joe Biden s-a retras din cursa prezidenţială
Guvernul pregăteşte un plan cu măsuri imediate pentru asigurarea energiei necesare consumului
Știri 19 Iulie 2024, 16:41

Guvernul pregăteşte un plan cu măsuri imediate pentru asigurarea energiei necesare consumului

Executivul pregăteşte un plan cu măsuri pentru asigurarea energiei electrice indiferent de condiţiile meteo.

Guvernul pregăteşte un plan cu măsuri imediate pentru asigurarea energiei necesare consumului
Iohannis către sportivii români: Sunt convins că întreaga ţară vă este alături şi aşteaptă ca imnul României să răsune de multe ori la Paris
Știri 18 Iulie 2024, 09:08

Iohannis către sportivii români: Sunt convins că întreaga ţară vă este alături şi aşteaptă ca imnul României să răsune de multe ori la Paris

Performanţa de nivel olimpic se construieşte prin muncă asiduă, cu multă hotărâre, disciplină şi pasiune, a spus şeful...

Iohannis către sportivii români: Sunt convins că întreaga ţară vă este alături şi aşteaptă ca imnul României să răsune de multe ori la Paris