Este semnalul de alarmă tras de şeful BCE, Mario Draghi.

Instituţia pe care o conduce lansează un amplu program de relaxare economică, similar cu cel derulat de Statele Unite. Nu există însă garanţia că succesul va fi acelaşi, atrag atenţia analiştii.

Intervenţia Băncii Centrale Europene anulează principiul potrivit căruia blocul comunitar acţionează unitar şi beneficiază unitar - a spus astăzi Mario Draghi, citat de Reuters.

În consecinţă, cele 19 ţări din zona euro nu vor mai fi din anumite puncte de vedere pe picior de egalitate, fapt care ar putea submina moneda unică europeană.

Concret, planul de relaxare cantitativă va fi lansat în primăvară şi va presupune, după model american, cumpărarea progresivă de obligaţiuni, inclusiv titluri de stat, în valoare de 60 de miliarde de euro lunar, cel puţin până în septembrie 2016.

Achiziţiile vor fi însă proporţionale cu datoriile fiecărui stat, de unde şi avertismentul lui Draghi, iar băncile centrale din ţările respective vor suporta responsabilitatea pentru eventualele pierderi generate de obligaţiunile guvernamentale.

Inflaţia ar urma să se apropie în sfârşit de ţinta de 2%, pe măsură ce economiile europene vor creşte, iar guvernele ar urma să câştige timp pentru a-şi desăvârşi reformele.

Economişti de top susţin însă - citaţi de presa internaţională - că este nevoie atât de stimuli monetari, cât şi de stimuli fiscali, pentru a avea impactul dorit.

Mai mult, unele voci spun că ar fi nevoie de mult mai mulţi bani: poate de 2 sau chiar trei trilioane de euro.

Nu în ultimul rând, unii analişti avertizează că salvarea zonei euro nu este posibilă fără reforme profunde în Franţa şi Italia.

Există şi voci optimiste, reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional susţin, la Davos, că vor câştiga inclusiv ţările emergente, din afara zonei euro, care vor beneficia de mult mai multă atenţie din partea investitorilor, relatează redactorul RRA.