Sesizările vizează procedura parlamentară prin care a fost adoptat proiectul, dar şi zeci de articole în parte.

Tot ieri, Consiliul Europei le-a recomandat autorităţilor de la Bucureşti să nu revizuiască legile penale până nu apar şi recomandările Comisiei de la Veneţia.

În acelaşi timp, preşedintele Senatului a dat asigurări că actuala putere are în vedere stabilitatea legislaţiei din domeniul justiţiei şi evitarea abuzurilor.

Prima contestaţie faţă de modificarea Codului Penal a fost făcută de PNL, USR şi PMP.

Cele trei partide au constatat că 30 de articole sunt susceptibile de a fi neconstituţionale, printre care cele referitoare la abuzul în serviciu şi la redefinirea grupului infracţional organizat.

De asemenea, în sesizare se face referire şi la abrogarea neglijenţei în serviciu.

Confiscarea, executarea pedepselor sau redefinirea abuzului în serviciu, astfel încât un funcţionar public să fie pedepsit numai dacă obţine pentru sine sau rude apropiate foloase necuvenite, fac de asemenea obiectul unei sesizări depuse la CCR de magistraţii Instanţei Supreme.

Şi Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România se arată îngrijorată de "protecţia suplimentară asigurată funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, care pot acţiona discreţionar, producând pierderi companiilor prin neîndeplinirea obligaţiilor legale".

În plan extern, Consiliul Europei le-a recomandat autorităţilor de la Bucureşti să nu revizuiască legile penale până nu apar şi recomandările Comisiei de la Veneţia, aşteptate în luna octombrie a acestui an.

La rândul său, ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, a atras atenţia, la finalul mandatului său la Bucureşti, că reforma trebuie să ajute lupta împotriva corupţiei şi nu să împiedice aceste obiective.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a dat asigurări însă că actuala putere are în vedere definirea mai corectă a legislaţiei penale, îndreptate mai mult spre recuperarea prejudiciilor, precum şi evitarea exceselor şi a abuzurilor din justiţie.