Dezbaterile au loc pe fondul neînţelegerilor din coaliţia de guvernare - UDMR nu este de acord cu propunerea PDL de înfiinţare a opt judeţe - dar şi în condiţiile în care opoziţia are propria viziune asupra regionalizării, iar diplomaţia română trebuie să facă faţă tensiunilor legate de reprezentarea minorităţilor din punct de vedere administrativ.


Preşedintele Senatului, Mircea Geoană consideră că posibila angajare a răspunderii guvernului pe tema reorganizării ţării în varianta propusă de preşedintele Traian Băsescu de opt judeţe mari şi două separate - Harghita şi Covasna - este o soluţie inacceptabilă şi care va declanşa tensiuni politice.


"Asumarea eventuală a răspunderii pe această formulă inedită, hibridă, de opt judeţe plus încă două mai micuţe mi se pare o formulă total inacceptabilă, care este un detonator politic care va omorî de fapt orice bună intenţie cu privire la descentralizare, la reorganizare şi la modul serios de a face politică în România", a declarat Mircea Geoană.


Mai mult, Mircea Geoană propune o dezbatere cu uşile închise la care să ia parte printre alţii şi reprezentanţi ai SRI, pentru a afla riscurile de inflamare artificială a unor subiecte care nu sunt o preocupare centrală.


Pe de altă parte, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, consideră că atâta timp cât pe această temă calendarul poltic s-a accelerat este bine ca reorganizarea să meargă mai departe.


"Calendarul politic s-a accelerat, preşedintele României a luat această problemă în mâini şi cred că acest calendar administrativ, parlamentar şi legislativ ar trebui să meargă mai departe. În aceste condiţii, înţelegeţi că nu este rolul meu să judec proiectele în curs, nu este rolul meu să intervin în cadrul discuţiilor, în schimb, în momentul în care mi se solicită experienţa şi părerea fac acest lucru", susţine Henri Paul.


Iniţiatorul acestui seminar, secretarul Senatului, senatorul PDL Petru Filip, a evitat discuţia politică pe această temă, declarând că dezbaterile ar trebui să se concentreze mai întâi pe componenţa tehnică a reorganizării ţării.


"Trebuie să ne implicăm în mod conştient - mă refer ca şi instituţie parlamentară - şi pe componenta tehnică, pentru că, într-adevăr, când discutăm despre descentralizare trebuie să ştii ce îi dai ca şi responsabilitate acelui palier administrativ şi după aceea, sigur, componenta politică care va decide şi va discuta de pe alte criterii vizavi de o variantă sau de altă variantă şi îşi va asuma fără discuţie pentru viitor aplicarea formei respective", este de părere Petru Filip.


Reorganizarea teritorială a ţării continuă să genereze discuţii între UDMR şi PDL, ultima variantă înaintată de preşedintele Traian Băsescu, cu opt judeţe mari plus două separate - Harghita şi Covasna - urmând a fi analizată sâmbătă de conducerea UDMR.


Pe de altă parte, ministrul de externe Teodor Baconschi afirmă că noua formulă de împărţire a teritoriului trebuie să asigure dezvoltarea coerentă a României pe baza fondurilor structurale; formarea însă a unei regiuni din judeţe în care populaţia maghiară este majoritară contravine chiar intereselor acestei comunităţi.


"Nu trebuie enclavizată populaţia minoritară maghiară pentru că ea e deja mai puţin dezvoltată în regiunea proprie decât alte regiuni ale României tocmai din cauza unui soi de segregaţie factuală. E bine să ne deschidem, să conlucrăm, să nu creăm bariere. Ca stat european, avem această obligaţie şi, în acelaşi timp, acest interes", susţine Baconschi.