Înaltul comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, Knut Vollebaeck, a declarat că este la fel de important pentru minorităţile naţionale de a studia în limba maternă şi de a-şi însuşi limba oficială de stat.


Comisarul OSCE a precizat că învăţarea limbii oficiale este esenţială pentru includerea minorităţilor în societate şi viaţa publică.


"Am discutat în mod special despre Legea educaţiei, care este o lege interesantă. Nu am studiat-o încă, dar asta urmează să fac. Se pare că este o lege care oferă minorităţilor oportunităţi. Ceea ce este important pentru noi este dreptul de a folosi şi de a avea dreptul de a vorbi în limba maternă. În acelaşi timp suntem preocupaţi de prevederile referitoare la învăţarea limbii oficiale, pentru că pentru ca minorităţile să poată fi incluse în societate trebuie să stăpânească limba de stat. Cred că este foarte importantă capacitatea de a vorbi şi de a folosi limba de stat. Observăm acest lucru în fiecare dintre statele cu care lucrăm şi vedem pericolul care există în unele ţări, acolo unde nu se vorbeşte limba de stat dacă există o comunitate minoritară foarte separată. Pentru a fi parte din viaţa socială, pentru a fi politician, pentru a fi ales sau pentru a găsi de exemplu un loc de muncă în sistemul public este foarte dificil (n.r. dacă nu cunoşti limba oficială)", a spus Knut Vollebaeck.


Aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, înaltul comisar a avut întrevederi cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană şi cu preşedintele Comisiei de Politică Externă a Camerei Deputaţilor, Atila Korodi.

Preşedintele Senatului i-a solicitat comisarului să efectueze un studiu asupra noii legi a învăţământului din România.


Preşedintele de politică externă, Atila Korodi, a precizat că este important ca limba de stat să fie însuşită de minorităţi mai ales în cazurile în care sunt copii din comunităţi unde limba respectivă este folosită ca limbă străină.


"Dacă ai o curriculă şcolară care este apropiată comunităţilor naţionale şi însuşirea limbii române atunci ai şansa ca acel tânăr să se integreze mai bine în societatea românească. În România până în 80 şi ceva erau pentru elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale cărţi de limba română specifice acestor copii", a spus deputatul.


El a dat exemplul fratelui său care a învăţat după o carte similară cu cele de limbi străine.


"Fratele meu a avut şansă mult mai mare de a-şi însuşi limba română decât am avut eu care am învăţat după o carte de limba română similară unui elev român, pentru că eu a trebuit să învăţ după aceea din voinţă proprie să recuperez foarte multe lucruri pe care nu am avut şansa să le învăţ în şcoală", a completat Attila Korodi.


Totodată, în discuţiile dintre cei doi oficiali a fost abordat şi subiectul relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina.


"Noi am repetat că din punctul nostru de vedere ar trebui să existe o relaţie bilaterală mult mai strânsă şi pe tema minorităţilor etnice din România şi din Ucraina, pentru că este interesul nostru comun. (...) Pentru noi o relaţie bilaterală mai bună cu Ucraina înseamnă şi o posibilitate de a duce noi instrumente pentru comunitatea românească din Ucraina ca să se menţină în condiţii adecvate unei comunităţi etnice", a spus Attila Korodi.


Problemele romilor, sensibile pentru România



Problemele care-i vizează pe romi sunt cele mai sensibile pentru România în privinţa minorităţilor, apreciază preşedintele Traian Băsescu care s-a întâlnit cu înaltul comisar al OSCE pentru minorităţi, Knut Vollebaek.

Statul român ar trebui să aibă o atitudine mai dură, consideră preşedintele, care sugerează că părinţii care nu-şi trimit copiii la şcoală nu ar trebui să mai primească alocaţii.

Strategia guvernamentală pentru romi a fost criticată, în acelaşi context, de preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi probleme ale minorităţilor, Nicolae Păun, în discuţiile cu Knut Vollebaek.


Nicolae Păun a declarat că toate strategiile privind îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor români de etnie romă au fost lipsite de esenţă.


Preşedintele comisiei a acuzat lipsa unor specialişti români şi europeni în privinţa comunităţii "Roma".


Nicolae Păun şi-a exprimat nemulţumirea că banii obţinuţi de mai multe ONG-uri nu au fost folosiţi pentru îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor de etnie romă şi pentru transformarea în cetăţenii activi contribuabili.