Vizita se înscrie în continuitatea dialogului politico-diplomatic între cele două state şi completează demersurile recente, convenite în cadrul discuţiei telefonice dintre cei doi miniştri ai afacerilor externe, din 7 februarie 2013, se arată în comunicatul MAE.

Potrivit documentului, vor fi discutate modalităţile concrete de avansare a proiectelor bilaterale comune, inclusiv cele vizând protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din cele două state.

"De asemenea, vor fi examinate perspectivele dinamizării în continuare a relaţiilor economice bilaterale, în cadrul cărora s-au înregistrat, anul trecut, peste 7 miliarde de euro schimburi comerciale, plasându-se astfel pe locul 3 în ansamblul schimburilor comerciale ale României. Totodată, în viziunea părţii române, vizita va oferi cadrul necesar abordării aspectelor relevante pentru fiecare dintre cele două părţi, în baza unui dialog deschis şi în spiritul principiului bunei vecinătăţi", se mai scrie în comunicat.

O componentă importantă a vizitei va fi marcarea, împreună, a aniversării a 10 ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI” din 29 noiembrie 2002, printr-o conferinţă comună susţinută de cei doi miniştri ai afacerilor externe, mai precizează documentul oficial al MAE.

Potrivit diplomaţiei de la Budapesta, cu acest prilej vor fi analizate evenimentele din ultima perioadă cu implicaţii pentru ambele state şi stabilirea direcţiilor cooperării pe viitor.

În urmă cu câteva zile, ministrul ungar de Externe a declarat că obiectivul vizitei sale la Bucureşti este menţinerea parteneriatului bilateral strategic, în pofida recentelor dispute.

Amintim că, luna trecută, Janos Martonyi a avut o convorbire telefonică cu Titus Corlăţean, în contextul situaţiei generate de chestiunea utilizării aşa-zisului steag secuiesc.

Cei doi au fost de acord că reducerea tensiunilor este în interesul ambelor state, motiv pentru care cooperarea va fi continuată prin luarea în considerare a doleanţelor fiecărei părţi, a drepturilor comunităţilor naţionale şi a normelor europene în domeniu.