Alte subiecte pe agendă sunt situaţia din Mali, procesul de pace din Orientul Mijlociu şi o analiză a Parteneriatului Estic, în perspectiva summitului din această toamnă, de la Vilnius.

Dezbaterea asupra embargoului general impus Siriei şi mai ales privind embargoul asupra armelor o continuă pe cea de la 31 ianuarie, când miniştrii europeni de externe au avut o primă discuţie exploratorie.

Un înalt responsabil european a declarat că la consultările care au avut loc între timp între statele membre a rezultat că statele Uniunii sunt în continuare divizate când este vorba despre ridicarea embargoului asupra armelor cu intenţia de a ajuta opoziţia siriană.

Un grup de ţări, în frunte cu Marea Britanie, susţine această idee, însă majoritatea statelor Uniunii au rezerve sau chiar se opun direct unei asemenea evoluţii.

După reuniunea din urmă cu două săptămâni, ministrul de externe Titus Corlăţean declara că România se numără printre statele care şi-au exprimat rezerve faţă de o ridicare, chiar şi parţială, a embargoului asupra armelor pentru Siria, pentru că există riscuri de securitate, în condiţiile în care nu se poate şti unde ar putea ajunge armele.

În octombrie 2012, Corlăţean sublinia că România va acţiona în strânsă coordonare cu NATO privind situaţia de la graniţa dintre Turcia şi Siria, unde a avut loc un conflict armat, iar în calitate de membră a Alianţei Nord-Atlantice, cere descurajarea acestui tip de acţiuni.

"În mod evident, România va acţiona solidar şi concordant cu ceilalţi membri ai NATO şi pe măsură ce lucrurile vor evolua, noi sperăm să se fi depăşit acest episod tensionat, dar evident că vom fi într-o strânsă coordonare cu ceilalţi aliaţi, iar poziţia NATO este foarte clară şi a fost deja exprimată", a anunţa Corlăţean, la acel moment.