UPDATE Miniştri de externe din Uniunea Europeană au început convorbiri de urgenţă pentru a decide asupra unui răspuns la moartea a zeci de susţinători ai Frăţiei Musulmane în Egipt de către forţe loiale guvernului sprijinit de armată.

Se aşteaptă ca opţiunile să includă blocarea unei părţi din ajutorul financiar al Uniunii Europene destinat Egiptului, în valoare de aproape şapte miliarde de dolari.

Titus Corlăţean afirma recent, într-un interviu pentru RRA, că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol important pentru a găsi o soluţie politică de dialog, tranziţie şi organizare a unor alegeri libere în Egipt, al căror rezultat să fie respectat de toate părţile.

"UE joacă un rol şi trebuie să joace un rol important pentru a găsi o soluţie politică de dialog, de tranziţie şi de organizarea unor alegeri libere, al căror rezultat să fie respectat de toate părţile", spune pe 17 august Corlăţean.

Uniunea Europeană este îngrijorată de amploarea violenţelor din Egipt şi analizează posibilitatea reducerii asistenţei economice destinate acestei ţări.

Potrivit redactorului RRA, impactul unei astfel de măsuri ar fi, însă, unul limitate.

Dacă Uniunea decide să suspende ajutorul financiar pentru Egipt, gestul ar fi, mai degrabă, simbolic decât practic, în condiţiile în care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul şi Bahreinul au decis să ofere autorităţilor de la Cairo un sprijin de 12 miliarde de dolari.

În prezent, Arabia Saudită s-a declarat deschis în favoarea noilor autorităţi egiptene, care au sprijinul armatei, în timp ce celălalt mare jucător în regiune, Qatarul, susţine în continuare fenomenul isalmului politic, al cărui reprezentant consideră că este Partidul Egiptean Islamist, provenit din Frăţia Musulmană.

Dacă ajutorul de la statele arabe vine fără condiţionări, Uniunea Europeană, în schimb, conform principiilor şi valorilor sale, cere, în astfel de cazuri, o serie de, să spunem, garanţii democratice, însă, cel puţin până acum, în trecutul recent, de la revoluţia egipteană din 2011, nicio forţă politică egipteană nu a excelat prin aplicarea unor principii democratice.

Pentru noile autorităţi egiptene, un gest european de întrerupere a ajutorului financiar ar echivala cu un vot de blam, în condiţiile în care întreaga criză politică egipteană porneşte de la chestiunea legitimităţii, de vreme ce preşedintele egiptean Mohamed Morsi a fost ales prin vot liber exprimat şi, apoi, înlăturat de la putere, în urma unor demonstraţii de amploare.

Tabăra liberală şi secularistă, cu sprijinul armatei egiptene, susţine că populaţia l-a sancţionat pe preşedinte, fără să mai meargă la urne, iar înlăturarea lui de la putere a fost legitimată de cele 30 de milioane de egipteni care au cerut plecarea lui Morsi.