Deşi este unanim acceptată ideea că actualul Cod al Muncii ar mai putea suferi modificări, avocaţii specializaţi atrag atenţia că o nouă modificare ar conduce la un sistem fluctuant, cu noi repere, care va îngreuna practica juridică.

Din perspectiva practicanţilor, orice modificare adusă Codului Muncii va conduce la apariţia unor noi norme după care se vor desfăşura litigiile şi va dispărea astfel, din cauza fluctuaţiilor din lege, jurisprudenţa unitară. Ar apărea, astfel, un mare dezavantaj, având în vedere că nu va mai exista un sistem stabil, care abia s-a construit în urmă cu un an, o dată cu intrarea în vigoare a Noului Cod al Muncii, este de părere avocatul în dreptul muncii, Andrei Braşoveanu.

Referindu-se la concedierile cauzate şi de condiţiile economice, Andrei Braşoveanu a ţinut să precizeze că numărul de contestaţii depuse în instanţă de angajaţi a crescut în ultimii trei ani, în medie cu 15-20% pe an.

"Există o legendă a angajatorului câştigător şi optica încă existentă este că acei angajaţi care se îndreaptă împotriva angajatorului în instanţă reuşesc să câştige contestaţiile. E doar o legendă pe care o infirm şi în general, cam 60% din contestaţiile formulate de angajaţi au câştig de cauză şi în rest, 40% din ele sunt respinse şi în general, sunt respinse cele care au legătură cu anumite decizii ale unor angajatori care au avut sprijin juridic atunci când au luat acele decizii. Sunt admise cele 60%, cele care în mod flagrant nu cuprind toate elementele obligatorii din decizii sau încalcă flagrant un text din Codul Muncii." a spus Andrei Braşoveanu.

Mai multe locuri de muncă pentru români

Ministerul Muncii are în pregătire un plan de ocupare care şi propune pe termen lung crearea a circa un milion de locuri de muncă şi creşterea gradului de ocupare la 65%.

Pe termen scurt are în vedere modificarea Codului Muncii.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului, Iolanda Stăniloiu a afirmat că O primă direcţie ar fi extinderea situaţiilor în care sunt folosite contracte de muncă pe durata determinată, asigurandu-se în acelaşi timp că nu se sporeşte segmentarea pieţei muncii.

"O altă direcţie este revizuirea compensării muncii suplimentare, prin creşterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu zile libere, plătite la trei luni. O a treia direcţie şi nu cea mai puţin importantă este implementarea principiilor de flexicuritate, care implică prevederi contractuale flexibile şi sigure din perspecitva angajatorului, dar şi a angajatului, a persoanelor încadrate în muncă şi a celor care fac parte din categoriile excluse. Printr-o legislaţie a muncii, contracte colective şi organizare a muncii moderne", a spus Iolanda Stăniloiu.

Ministerul Muncii are în vedere mai multe modificări care urmează să fie analizate şi înaintate partenerilor de dialog social.