Primul ministru a declarat, după întâlnirea cu parlamentarii puterii, că majorarea salariilor bugetarilor cu 15 la sută este o variantă de lucru a Guvernului.


"Am cules observaţiile şi propunerile parlamentarilor, le vom integra în Guvern, ne consultăm cu partenerii sociali şi externi, după care , la începutul săptămânii vititoare, veţi avea legea finală", a spus premierul.


El a adăugat că Legea salarizării unitare va fi pe masa Parlamentului, în graficul anunţat.

Puncte de vedere diferite



Ideal ar fi ca legea salarizării unitare să cuprindă o grilă cu ierarhizarea tuturor funcţiilor şi meseriilor din domeniul bugetar.


Pe lângă această ierarhie, ar trebui să avem şi valori sau rapoarte între salariul x şi y, spre exemplu şi simplist, cât câştigă un medic, un profesor, un inginer, un şofer şi acest lucru ar fi bine să rămână bătut în cuie mulţi ani.


Numai că între acest principiu şi practică există datele economice şi alte constrângeri care fac totul variabil.


De aici şi bâlbele sau nehotărârea sau punctele de vedere diferite între putere şi opoziţie sau chiar în interiorul partidelor de guvernământ.

Creştere salarială de 15 %


Surse din PD-L afirmă că anul viitor vom avea salariul minim pe care ni-l permitem, adică 670 de lei şi o creştere salarială de 15%.


Mai bine zis, o revenire de 15% din cei 25 tăiaţi anul acesta.

O altă problemă este dacă toate salariile cresc la fel sau diferenţiat.


Iniţial, reprezentanţii UDMR spuneau că ar fi bine ca salariile mici să crească mai mult, iar cele mari mai puţin.


Numai că aici avem o problemă - spune Varujan Pambuccian - pentru că ne-am lovit de o excepţie de neconstituţionalitate.

Pe lângă această problemă, mai avem una. Este posibil ca o revenire de 15% să fie privită ca neconstituţională, iar cea corectă, de 25%, să fie imposibilă din punct de vedere economic, aşa cum spun reprezentanţii FMI.


Ca atare, trebuie împăcată economia cu Constituţia.


Grilele de salarizare, aplicabile din 2011


Plecând de aici, Guvernul are posibilitatea să-şi asume răspunderea pe două legi, legea-cadru ce cuprinde principiile şi grila de salarizare, şi legea de aplicare strict pe 2011, care să ţină cont de principii, dar să le modifice în funcţie de realitatea economică.


Varujan Pambuccian afirmă că, în felul acesta, legea de aplicare pe 2011 încearcă să recupereze în parte tăierile salariale din 2010 şi, doi, începe să reaşeze în grilă profesiile.


Recuperările şi reaşezarea salariilor în grilă şi la valorile stabilite nu se pot face însă într-un singur an. Ca atare, este posibil ca în 2012, 2013 ş.a.m.d. să fie date alte legi de aplicare a legii-cadru.


Dincolo de toate aceste elemente, se pare că există veşti bune pentru cei din sănătate şi învăţământ pentru că, afirmă Varujan Pambuccian, noua grilă, noua ierarhizare din legea cadru îi favorizează pe aceştia sau, mai bine zis, le recunoaşte importanţa


Negocieri eşuate pe Legea salarizării unitare


Salariul minim pe economie pentru 2011 şi Legea salarizării unitare au fost discutate , din nou, marţi, fără nici un rezultat, de reprezentanţii Ministerului Muncii cu cei ai sindicatelor şi patronatelor.


Sindicatele vor un salariu minim de 750 de lei, iar patronatele spun că acesta ar putea fi majorat dacă s-ar reduce cota unică de impozitare.


Ministerul Muncii nu a dat nici un răspuns acestor solicitări.


Într-o întâlnire a liderilor coaliţiei, de marţi seara, reprezentanţii puterii au analizat posibilitatea majorării salariului minim pe economie şi a reducerii contribuţiilor sociale.


Salariul minim pe economie ar putea ajunge anul viitor la 690 de lei - a declarat, după reuniunea coaliţiei, Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor din Camera Deputaţilor.


Premierul Emil Boc a declarat, la începutul săptămânii, că Guvernul îşi va asuam răspunderea pe Legea salarizării unitare, iar documentul va fi depus la parlament luni, pe 22 noiembrie, pentru a se stabili calendarul de asumare.


Adoptarea Legii salarizării unitare face parte din condiţiile puse de FMI României, pentru finalizarea acordului cu FMI.