►Salut poziţia exprimată astăzi de premier cu privire la mandatul pe care îl are reprezentantul guvernului pentru şedinţa JAI din 7-8 martie. E o revenire la normalitate.

►Aş dedica această întâlnire cu presa unor realităţi eruopene. Se pare că trăim în lumi paralele, nu înţelegem care sunt misiunile noastre principale ca stat membru al UE.

►Două elemente sunt fundamentale: intrarea în Schengen şi adoptarea monedei euro.

►Pentru ambele, România are derogare prin tratatul de aderare, deci sunt obligaţii asumate de noi, nu sunt facultative, întâmplatoare sau la bunăvoinţa unui guvern care azi e, mâine nu e, ci obligaţii ale României.

►Aş vrea să clarific faptul că România a avut consecvent în ultimii opt ani, dar în mod deosebit de la intrarea în UE, o politică de integrare şi trebuie să vă spun că de multe ori a existat tentaţia izolării zonei non-euro, celebra Europă cu două viteze.

►România a avut poziţii extrem de severe şi, trebuie să recunoaştem, susţinute de Germania când s-a pus problema pactului euro. El a devenit pactul Euro+ si a permis participarea statelor non-euro pentru că România a avut iniţiativa unor solicitări extrem de argumentate şi susţinute de Germania şi alte state.

►Până la urmă am devenit parte a pactului Euro+.

►A fost tema uniunii bancare care de asemenea a fost concepută pentru statele din zona Euro. România a fost atunci extrem de vehementă şi a cerut să fie parte la acest proces.

►Aş spune că a fost consecvent o politică prin care am încercat să ne integrăm, uneori cu unele costuri.

►Poziţia pe care o exprim fără rezerve: România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen. Nu mă refer că aceasta e prioritate numai din punct de vedere economic.

►Odată intraţi în Schengen avem alt culoar în aeroport. Camioanele nu mai stau în vamă. Pentru noi este esenţială intrarea în Schengen şi din punct de vedere al procesului de integrare şi din punct de vedere economic şi, poate cel mai important aspect, este cel politic.

►Pentru noi e esenţială intrarea în Schengen şi din punct de vedere al procesului de integrare şi economică.

►Este esenţial să mutam frontiera UE pe frontiera noastră de nord şi de sud-vest.

►Obiectivul intrării în zona Schengen rămâne unul fundamental pentru România şi din acest punct de vedere niciun sacrificiu nu e prea mare. Chiar sacrificarea corupţilor noştri nu mi se pare fundamantală în raport cu interesul ca această ţară, ţara noastră, să fie parte a unui sistem european solid.

►În evaluarea mea, din punct de vedere politic, e mult mai important să fim în Schengen decât în zona euro.

►Economic, nu poate fi pus sub semnul întrebării ca importanţă economică participarea la euro-zona; dar politic cel mai important pentru România e să fie frontiera europeană a UE.

►Orice dubiu cu privire la acţiunea politică pentru a intra în zona Schengen e în afara oricărei discuţii.

►România trebuie să îşi propună ca obiectiv major intrarea în Schengen cu costurile legate de corupţi sau potenţial corupţi.

►Aceste costuri sunt nesemnificative în raport cu nevoia politică de a muta forntiera UE pe Prut şi pe frontiera cu Ucraina. E esenţial acest lucru şi e poate la fel de important ca intrarea în UE.

►Vreau să înţelegeţi că am intrat în UE la 1 ianuarie 2007 dar încă nu ne-am integrat în cele două uriaşe facilităţi ale UE: spaţiul Schengen şi zona euro.

►Cu toate eforturile noastre de a participa la tpate proiectele. Esenţiale sunt cele două. Să rămânem agăţaţi de zona dură a UE - acesta a fost efortul.

►Despre declaraţia ministrului german de Interne: E un suporter al României. Oricine citea ultimul raport MCV ar fi făcut un pas înapoi.

►Se încearcă acreditarea ideii că Germania e împotrivă din cauza romilor, de invazia românilor. Ministrul discută problema, dar nu condiţionează accesul României în Schengen. Din punctul de vedere al ministrul, România şi Bulgaria au o singură problemă: corupţie. Şi s-a reflectat în raportul MCV.

►Văd că suntem foarte supăraţi că am cheltuit bani mulţi şi nu ne primesc în Schengen. Vă dau cifrele corecte cu costurile României. 470 de milioane de euro - facilitate Schengen, bani de la UE.

►Germania nu e singura care ar fi votat împotriva României. Sunt cel puţin şapte state care ar fi votat împotrivă din cauza raportului MCV. Putea chiar să fie majoritate împotrivă.

►De când merg la Consiliul European, nu am văzut nicio problemă rezolvată ţipând. Totul este subiect de negociere între parteneri.

►Nimeni nu îşi aruncă buzdugane peste frontiere. Nu acesta e spiritul Uniunii. Corect din partea noastră e să ne uităm în ograda noastră să vedem de ce sunt supăraţi unii parteneri europeni.

►Schengen e parte a politicii UE. Chiar Guvernul nostru a acceptat în septembrie această menţiune. Noi am acceptat această menţiune în septembrie. Nu eu am fost acolo.

►Nu învinovăţesc pe nimeni, menţiunea e în toate documentele CAGRE, de la introducerea MCV până azi.

►Trebuie să înţelegem lucrurile astea, altfel ne vom război degeaba.

►Au fost momente când eu am simţit o anumită ţară care avea probleme cu componenta Guvernului, a fost justificată o anumita reacţie, dar nu a spus nimeni nu mai e o prioritate Schengen.

►Poziţia corectă e să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutam accesul în Schengen.

►Ştiind foarte bine atmosfera din rândul statelor membre, punctul meu de vedere e că trebuie să obţinem o altă dată, poate fi septembrie, poate fi decembrie.

►De ce e important: pentru că dacă nu obţinem o altă dată în Consiliul JAI trebuie să urcăm din nou în Consiliul European şi să introducem la un moment dat în concluzii cerinţa către Consiliul JAI să rediscute problema României şi Bulgariei.

►O strategie corectă e să se ia notă că România a făcut progrese. Ele sunt menţionate în raportul MCV, la DNA, la ANI, la CSM, la ÎCCJ, în mod categoric în următorul JAI.

►Mandatul trebuie să fie constatarea progreselor şi asumarea faptului că mai avem nişte lucruri de făcut, exact în zona politică, statutul parlamentarilor, statutul membrilor guvernului.

►Am o experienţă pe care o pot da. Şi vreau să o dau pentru a ne atinge acest obiectiv.

►Eu nici nu am ţinut miniştri penali în Guvern, nici nu am făcut presiuni pe justiţie. Nu am ce să îmi asum. Îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutaţi responsabili pentru eşec în altă parte. Nu am ce să îmi asum de data aceasta. Când a fost de asumat, mi-am asumat.

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu o găsiţi în playerul audio de pe prima pagină.