► O să încep foarte pe scurt cu elemente de interes pentru politica externă.

►În concluzii veţi vedea că Republica Moldova va finaliza acordul de asociere cu UE până la summitul de la Vilnius.

►A fost un obiectiv al nostru, susţinut şi săptămâna trecută, cu ocazia Consiliului Afaceri Generale, la care a participat ministrul Titus Corlăţean.

► În ceea ce priveşte situaţia din Mali, preşedintele Franţei a făcut o prezentare. Estimarea este că operaţiunile militare se vor termina în următoarele 30 de zile.

►România a aprobat deplasarea în Mali a 10 militari şi pune la dispoziţie importante cantităţi de materiale pentru armata statului Mali.

► În ceea ce priveşte Siria, se face apel la găsirea unei soluţii negociate.

► După cum ştiţi, nu am luat încă decizia retragerii ambasadei, ne menţinem aparat consular suficient acolo pentru că avem încă mulţi români care locuiesc în Siria.

Despre cifrele României din bugetul UE 2014-2020

►Trecem la buget. Mă voi fixa strict pe cifrele, pe facilităţile care interesează România, inclusiv acelea în care a fost tratată ca o excepţie.

►Prima şi cea mai importantă realitate e că România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări cu creştere bugetară. Creşterea faţă de precedentul exerciţiu bugetar e de 18%.

►S-a obţinut pentru diverse sisteme de plăţi o serie de facilităţi de interes pentru România. Unele din ele au fost şi în propunerea iniţială din noiembrie, altele au fost îmbunătăţite prin negociere, altele nu au existat deloc şi au apărut după negocieri.

►Unul din cele mai importante facilităţi e aceea ca TVA e eligibil. Deci cu cât România va avea un TVA mai mare, cu atât va aduce din banii europeni în bugetul de stat. Deci pe fondurile de coeziune - atât pentru proiecte pe scara mare, cât şi cele utilizate de administraţiile locale - TVA este deductibil, ceea ce e o facilitate extraordinară.

►Evaluarea e că deductibilitatea TVA aduce în bugetul de stat al României circa 2 mld. euro în exerciţiul bugetar.

►Un alt lucru foarte important e că s-a finalizat şi negocierea pe rata de cofinanţare la fondurile de coeziune, care în faza iniţială a fost propusă la 75%, s-a finalizat cu cofinanţare 85% din partea UE, ceea ce slăbeşte presiunea pe bugetul de stat.

►La fel de important e că prefinanţarea, iniţială propusă 2%, s-a acceptat 3% din valoarea proiectelor pentru toate statele în general şi 4% pentru statele care în 2010 s-au aflat în acord de asistenţă cu UE şi FMI. Deci România se încadrează la 4%.

►Cofinaţarea la dezvoltare rurală a rămas la 75% din partea UE. Prefinanţarea pentru dezvoltare rurală e tot 4%, ca şi la fondurile de coeziune.

►Şi la coeziune, şi la dezvoltare rurală, pentru ţările care se vor afla într-un program de asistenţa cu UE şi FMI sau doar cu una, se asigură un top-up de 10%. Ceea ce înseamnă că la coeziune ajunge la 95% cofinanţarea europeană, iar la dezvoltare rurală ajunge la 85%. Repet, dacă ţara se afla într-un program de asistenţă.

►În sfârşit, un lucru extrem de important a fost flexibilitate la PAC, adică posibilitatea să facem transfer între Pilonul 1 (dezvoltare rurală) şi Pilonul 2 (plăţi directe) până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate foarte mare a Guvernului dacă optează pentru transfer. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 Politica Agricola Comună.

►Pentru exerciţiul 2014-2020 banii trebuie cheltuiţi în n+3 ani, deci o abordare lansată de noi, care s-a răsfrânt pentru toate statele membre în posibilitatea de a nu avea dezangajări de sume în 10 ani de la intrarea în vigoare a noului buget.

►Ceea ce pentru o ţară ca România e extraordinar de important, diminuează la maxim riscul de neutilizare a banilor europeni (art 87, par 1). Înseamnă că banii pot fi cheltuiţi până în 2023.

►Tot la art 87, paragraful 2, e un element extrem de important. Vă citesc tradus: "Pentru România şi Slovacia, Consiliul invită Comisia să exploreze soluţii practice pentru a reduce riscul de dezangare a fondurilor din actualul exerciţiu bugetar, inclusiv prin amendarea Regulamentului".

►Aceasta este traducerea pentru n+3 pe actualul exerciţiu bugetar. Ştiu că în ţară s-a dat mesajul că România a fost nemulţumită, dar nu e vorba de nemulţumire, ci de a ni se da o şansă să nu pierdem banii din exerciţiul bugetar actual 2007-2013.

►Prioritatea acestui summit pentru noi a fost să maximizăm fondurile din 2007-2013

►Ce inseamna Regulamentul 1083, pe care Comisia e invitată să-l modifice? Este Regulamentul care stabileşte ca exerciţiul bugetar este n+2.

►La Comisie încă nu s-a decis dacă e necesară şi modificarea Regulamentului, dar e un element asigurător.

►În linii mari, aici am fi cu ceea ce vizăm ca facilităţi.

►Venind la cifre, aş vrea să înţelegeţi corect unde s-a aflat România în acest proces de negociere început în noiembrie, continuat şi de premier luni şi de ministrul de Externe la Consiliul Afaceri Generale.

►Tema a fost lansată la Consiliul din noiemnrie, a trebuit armonizată voinţa noastră cu dorinţa contributorilor neţi care-şi asteptau înapoi banii necheltuiţi. Azi s-a convenit în cele din urmă această formulă.

►Pentru comparaţie, bugetul UE pentru 2007-2013 a fost de 994 miliarde euro. Bugetul pentru 2014-202 este 960 de miliarde euro. E prima dată în istoria UE când bugetul scade. Şi este o scădere importantă de 34 mld euro.

►În acest condiţii, faptul că România reuşeşte o creştere cu 18% a bugetului acordat direct este un lucru bun şi e şi cel mai mare procentaj de creştere din cele 27 de state.

►Pe capitole - o să vi le dau comparat.

►Politica de coeziune: în acest exerciţiu bugetar avem alocate 19,841 mld euro. Pentru exercitiul viitor, avem alocate 21,824 mld euro. Înseamnă o creştere de 10% a bugetului de coeziune, suma care va fi indexată cu inflaţia de-a lungul celor 7 ani, avem deci un plus de 2 mld euro.

Băsescu: Avem o creştere pe PAC de 3,7 mld euro

►Politica Agricolă Comună: bugetul actual este 13,828 miliarde euro, iar bugetul viitor este 17,516 miliarde euro. Înseamnă o creştere pe PAC de 3,7 mld euro.

►În interiorul acestui buget pe PAC sunt cei 2 piloni. Pe pilonul plăţi directe: pentru viitorul buget avem alocate 10,393 miliarde euro, adică un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La Pilonul dezvoltare rurală am avut 8,2 miliarde euro şi avem 7,1 miliarde euro, deci o diminuare de un miliard de euro.

►De aceea a fost foarte important să obţinem dreptul de a mişca 25% din cele două bugete între ele în funcţie de decizia Guvernului. În total, pe PAC avem o creştere de 27%.

►Programul de combatere a şomajului în rândul tineretului. Din fericire România are o rată mică a şomajului în comparaţie cu ţări precum Spania, Grecia. Şomajul în UE a crescut anul trecut la peste 10%. S-a constatat că tinerii sunt cei mai afectaţi.

►România are 125 milioane de euro alocare pentru măsuri de diminuare a şomajului în rândul tinerilor. Cred că putem face faţă.

►Au mai fost alocaţi 60 milioane de euro (420 mil in 7 ani) pentru populatia dezavantajata din mediul rural.

Liderii UE au ajuns cu greu la un acord pe tema bugetului UE în perioada 2014-2020, după discuţii care au durat ore întregi.

Discuţiile privind formula de calcul a bugetului UE în exerciţiul bugetar 2014-2020 au început la nivelul Consiliului UE încă din primăvara anului trecut, când Comisia Europeană a prezentat o propunere de buget maximalist în care României îi reveneau circa 48 de miliarde de euro.

Negocierile privind bugetul au atins un punct nevralgic în 22-23 noiembrie 2012, când după o reuniune care a durat două zile Consiliul European nu a reuşit să ajungă la un consens privind bugetul.