Ascultă Radio România Actualitaţi Live

LIVE TEXT Băsescu: Intrarea în Schengen, obiectiv prioritar Guvern-Parlament-Preşedinţie

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, marţi, primul său discurs în faţa noului Parlament. Discursul şefului statului a fost pe probleme actuale de politică europeană.

LIVE TEXT Băsescu: Intrarea în Schengen, obiectiv prioritar Guvern-Parlament-Preşedinţie

Articol de Flori Doman, 12 Martie 2013, 13:58

►România are trei mari axe de politică externă: apartenenenţa la UE este una şi esenţială, apartenenţa la NATO este a doua şi la fel de importantă şi parteneriatul cu SUA, a treia mare axă de politică externă.

►Dacă parteneriatul cu SUA, cel mai complex parteneriat strategic pe care îl are România, vizează interese economice, transfer de tehnologie, investiţii, cooperare militară şi de informaţii, apartenenţa la NATO înseamnă securitate, iar apartenenţa la UE nu este altceva decât viaţa noastră de fiecare zi şi şansa prosperităţii noastre pentru viitor.

►Despre apartenenţa la UE vreau să vă vorbesc astăzi.

►Care ne sunt principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare? Primul este legat de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept. Al doilea este legat de adoptarea monedei euro. Şi al treilea, la fel de important ca primele două, dar cu o semnificaţie politică deosebită, este legat de accesul în spaţiul Schengen.

România a făcut în ultimii ani progrese considerabile prin adoptarea unor legi şi măsuri extrem de importante dintre care: Legea micii reforme în justiţie, cele patru noi coduri ale justiţiei, liberalizarea pieţei forţei de muncă, Legea educaţiei, Legea dialogului social, Legea pensiilor şi Legea salarizării.

►Pentru a finaliza procesul de modernizare a statului avem încă nevoie de câţiva paşi legislativi şi anume: o lege a sănătăţii care să permită introducerea asigurărilor private de sănătate ca soluţie de creştere a veniturilor destinate sănătăţii, reorganizarea administrativă a teritoriului naţional, o nouă lege electorală, revizuirea Constituţiei.

►Acestea sunt, cred eu, elemente legislative care vor face din România un stat de drept consolidat, care poate poate asigura o justiţie eficientă, un sistem de educaţie performant, un sistem de pensii bazat pe contribuţia fiecăruia de-a lungul vieţii active, un sistem de salarizare echitabil şi un stat funcţional.

►Baza credibilităţii ţării nu este legată de ce face diplomaţia, ci este legată de ceea ce facem noi aici, acasă.

►România s-a bucurat de cea mai mare credibilitate în UE în perioada în care a adoptat legile pe care vi le-am prezentat pentru că toţi partenerii europeni au apreciat voinţa politică de modernizare a ţării simultan cu efortul uriaş suportat de români pentru a depăşi criza economică gravă din 2009-2010.

►Restabilirea rapidă a echilibrelor macroeconomice şi reluarea creşterii economice a 2011 au fost realităţi ale noastre care ne-au adus respect şi credibilitate.

►Pentru acest lucru, eu le mulţumesc românilor care au suportat măsurile grele de austeritate în paralel cu introducerea legislaţiei de modernizare a ţării.

Despre adoptarea monedei euro

►Un al doilea obiectiv care ne poate apropia de o integrare mai rapidă în UE este adoptarea monedei euro.

►Trebuie spus că în baza Tratatului de aderare, România funcţionează cu derogare de la adoptarea monedei euro şi adoptarea monedei euro nu este facultativă, este o obligaţie asumată de România.

►Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht avem următoarele realităţi: România este stabilizată din punct de vedere macroeconomic, are posibilitatea să-şi finanţeze deficitul bugetar de pe piaţa liberă, iar dobânzile devin tot mai mici.

►Deficitul bugetului de stat trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins. Deficitul pentru anul 2012 a fost de 2,8%, iar perspectiva acestui an este sub 3%.

►Fluctuaţia cursului de schimb trebuie să fie menţinută între plus minus 15%. Este un alt obiectiv îndeplinit. Dobânzile la credit pe termen lung trebuie să nu depăşească 3,7%.

►În momentul de faţă, România s-a împrumutat cu 4,5% pe termen lung şi perspectiva este de scădere a dobânzilor a împrumuturilor statului român.

►Ultimul criteriu care trebuie să fie îndeplinit este legat de inflaţie care, conform calculelor de inflaţie medie în UE ar trebui să fie de 2,8%. Cred că nici din acest punct de vedere România nu este foarte departe de criteriile de la Maastricht.

►Un efort al Guvernului şi al BNR ar putea să facă ultimele două criterii pe care nu putem să le îndeplinim încă uşor de atins.

►Privind la obligaţia de a adera la moneda euro, România s-a angajat consecvent în toate acordurile care erau destinate în fază iniţială numai zonei euro. România este parte a pactului Euro plus, este parte a noii uniuni bancare şi a ratificat Tratatul fiscal încă de anul trecut.

►Chiar dacă am îndeplini toate criteriile de la Maastrict, chiar dacă suntem parte a tuturor acordurilor destinate zonei euro, succesul în interiorul zonei euro nu poate fi garantat.

►Am văzut ţări care au intrat în zona euro având toate criteriile îndeplinite. După un an aceste ţări au intrat în recesiune şi, ulterior, în criză.

►În ceea ce ne priveşte, apreciez că înainte de a intra în zona euro avem obligaţia să aducem companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil.

Introducerea managementului privat, privatizarea companiilor de stat nerentabile sunt esenţiale înainte de intrare în zona euro.

►În aceste condiţii, apelul meu către dvs., către Guvern este depolitizarea managementului, privatizarea companiilor, creşterea productivităţii înainte de a intra în zona euro.

Este esenţial să adoptăm moneda euro în următorii 3-4 ani, altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor UE să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa.

►Sunt destule voci în politica europeană care vorbesc despre crearea a două Europe: Europa zonei euro şi o Europă a zonei non-euro.

►Apelul meu către dvs. este ca alături de modernizare a statului să ne facem un obiectiv din creşterea performanţei economiei româneşti.

Despre aderarea la spaţiul Schengen

►Cel de-al treilea element care înseamnă accelerarea procesului de integrare în UE este legat de accesul în spaţiul Schengen.

►România şi-a asumat îndeplinirea condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen. România îndeplineşte toate criteriile tehnice pentru a intra în acest spaţiu.

►Cel mai important lucru prin intrarea în Schengen nu este economic, ci politic. Din punct de vedere politic înseamnă că România este o ţară credibilă în care celelalte state au încredere că va fi un străjer corect al frontierelor UE.

►Pentru noi, semnificaţia politică este deosebită, pentru că înseamnă mutarea frontierei reale a Uniunii Europene pe Prut şi nu la frontiera noastră de vest. Şi o altă semnificaţie politică extrem de importantă este aceea că intrarea în Spaţiul Schengen înseamnă un pas mare în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

► Ce ne împiedică accesul în Spaţiul Schengen? O ştim toţi, şi aş vrea s-o spun aici, în faţa Parlamentului. Unele state leagă accesul în Spaţiul Schengen de lupta anticorupţie şi existenţa unui stat de drept robust, sigur în funcţionarea sa democratică.

►Vreau să precizeze că, spre deosebire de alte perioade, acum avem un mare avantaj şi este pentru prima dată când îl avem: statele care leagă accesul României în Schengen de raportul de monitorizare pe justiţie s-au pronunţat clar pe acest subiect. Al doilea avantaj este acela că avem o dată precisă, cel mai târziu decembrie 2013, când Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne se va pronunţa în privinţa Bulgariei şi României.

►Dincolo de a menţine standardul tehnic deja atins, dincolo de menţinerea bunei funcţionări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului General, a ANI, a DNA, a CSM, avem de făcut câteva lucruri care ţin de decizii politice ale Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei.

►Vă propun să facem din intrarea în Schengen un obiectiv de interes naţional, pe care să ni-l asumăm împreună - Guvern, Parlament, preşedinte.

►Iată care ar fi planul de acţiune pentru a avea succes în Consiliul JAI din decembrie. Unu - desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA în cel mai scurt timp. Doi - îndepărtarea din guvern a miniştrilor cu dosare penale în instanţă.

►De asemenea, un statut al parlamentarilor, care să îi aşeze pe parlamentari pe picior de egalitate în faţa legii, pe picior de egalitate cu orice cetăţean, este o altă cerinţă a partenerilor noştri europeni, unde statul de drept şi egalitatea de şanse în faţa justiţiei sunt sfinte.

►În sfârşit, implementarea, conform angajamentelor, a Codului penal şi a Codului de procedură penală, speranţa că intrarea în vigoare a acestor două Coduri nu va fi amânată. Şi nu în ultimul rând, un angajament, chiar al Parlamentului, din câte ştiu, acela de a avea un Cod de conduită al parlamentarilor.

►Avem nevoie şi putem să mutăm frontiera Uniunii Europene pe Prut, este, cred, o datorie a noastră faţă de români.

►Cele trei elemente: stat modern şi stat de drept în zona euro şi acces în zona Schengen, sunt elemente în care nu putem avea contradicţii chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalţi, chiar dacă avem doctrine diferite, dar cele trei elemente sunt elemente de interes pentru fiecare român şi nu cred că aici încape opţiunea, doctrina politică, ci doar interesul naţional.

►Aş mai face menţiunea că orice întârziere în accelerarea proceselor de integrare poate nu îmi face rău mie, domnului prim-ministru sau dvs, dar face rău românilor.

►Alături de guvernul din 2009-2010, îmi asum fără rezerve măsurile pe care le-am adoptat, eu sprijinindu-i politic pentru asta şi exprimând regretul că acele măsuri i-au afectat atât de greu pe români, dar fără acele români România n-ar fi trecut rapid peste criza economică grea în care se afla.

►Măsurile au dus la o reechilibrare rapidă din punct de vedere macroeconomic şi deşi aplicate cu mai 2010, ele au permis ca în 2011 România să aibă o creştere economică de 2,2%.

►Vreau să vă spun un lucru care nu este de bun augur. Am mai avut partide mici care prin declaraţiile liderilor, erau, păreau a fi antioccidentale, anti-NATO, anti-UE. Când astfel de declaraţii vin de la nivelul liderilor unor partide mari, ele sunt de natură a slăbi energia şi voinţa poporului de a se vedea integrat în UE.

►Apelul meu la dumneavoastră, liderii acestei ţări - orice deputat, orice senator este un lider politic - apelul meu la dumneavoastră este la responsabilitate în declaraţii, pentru că nu aveţi în spate un partid de 3%. Aveţi 60-70% din voturile populaţiei. Un discurs anti-european, anti-occidental, nu face decât să ne întoarcă înapoi.

►România are nevoie ca poporul ei să creadă în drumul spre Vest.

Plenul Camerei Deputaţilor a decis reintroducerea cotelor de vânătoare la urşi
Știri 16 Iulie 2024, 08:06

Plenul Camerei Deputaţilor a decis reintroducerea cotelor de vânătoare la urşi

Actul normativ prevede, între altele, recoltarea unui număr de maxim 426 de exemplare pe an la nivel naţional ca măsură de...

Plenul Camerei Deputaţilor a decis reintroducerea cotelor de vânătoare la urşi
Sebastian Burduja: Sistemul Energetic Naţional funcţionează la parametri normali
Știri 16 Iulie 2024, 07:55

Sebastian Burduja: Sistemul Energetic Naţional funcţionează la parametri normali

A fost crescută producţia internă cu 400 de megawaţi, iar importurile de energie sunt un factor de stabilizare a pieţei, a...

Sebastian Burduja: Sistemul Energetic Naţional funcţionează la parametri normali
Deputații, chemați din vacanță pentru modificări legislative în privinţa urşilor
Știri 15 Iulie 2024, 12:53

Deputații, chemați din vacanță pentru modificări legislative în privinţa urşilor

Problema înmulţirii urşilor şi a prezenţei tot mai dese a acestora în zonele locuite a revenit în atenţie după tragedia...

Deputații, chemați din vacanță pentru modificări legislative în privinţa urşilor
Comitetul ministerial pentru sectorul energetic,  convocat de ministrul Energiei
Știri 15 Iulie 2024, 12:43

Comitetul ministerial pentru sectorul energetic, convocat de ministrul Energiei

Pe agendă se află o analiză a situaţiei din sistemul energetic naţional, impactul condiţiilor meteorologice şi măsurile...

Comitetul ministerial pentru sectorul energetic, convocat de ministrul Energiei
Elena Lasconi salută înţelegerea PSD şi PNL privind  calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare
Știri 04 Iulie 2024, 17:49

Elena Lasconi salută înţelegerea PSD şi PNL privind calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

Liderul USR, Elena Lasconi, salută înţelegerea PSD şi PNL pe calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.

Elena Lasconi salută înţelegerea PSD şi PNL privind calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare
S-a stabilit data alegerilor. Românii vor vota președintele pe 24 noiembrie și 8 decembrie, iar parlamentarii pe 1 decembrie
Știri 04 Iulie 2024, 17:43

S-a stabilit data alegerilor. Românii vor vota președintele pe 24 noiembrie și 8 decembrie, iar parlamentarii pe 1 decembrie

Decizia privind desfășurarea alegerilor a fost luată astăzi de coaliţia de guvernare şi adoptată prin Horătâre de guvern.

S-a stabilit data alegerilor. Românii vor vota președintele pe 24 noiembrie și 8 decembrie, iar parlamentarii pe 1 decembrie
O nouă reuniune a coaliției privind data alegerilor prezidențiale
Știri 03 Iulie 2024, 21:54

O nouă reuniune a coaliției privind data alegerilor prezidențiale

Coaliţia de guvernare se va reuni pentru a lua o decizie asupra calendarului pentru alegerile prezidenţiale

O nouă reuniune a coaliției privind data alegerilor prezidențiale
Marcel Ciolacu: Ca prim-ministru, trebuie să am o discuţie cu toate partidele politice privind calendarul alegerilor
Știri 27 Iunie 2024, 16:51

Marcel Ciolacu: Ca prim-ministru, trebuie să am o discuţie cu toate partidele politice privind calendarul alegerilor

Liderii coaliţiei PSD-PNL nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în privinţa datei alegerilor prezidenţiale.

Marcel Ciolacu: Ca prim-ministru, trebuie să am o discuţie cu toate partidele politice privind calendarul alegerilor