Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că principalul obiectiv al prezenţei secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, generalul Nikolai Platonovici Patruşev, la Palatul Cotroceni a fost semnarea unui memorandum care vizează colaborarea dintre Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

►Vreau să comunic câteva lucruri pentru că, sunt convins, prezenţa domnului Patruşev la Cotroceni nu va rămâne nespeculată, aşa că prefer să vă dau eu informaţii cu privire la discuţii şi la ce s-a întâmplat.

► După cum ştiţi, Nikolai Patruşev este secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.

► Principalul obiectiv al prezenţei lui la Cotroceni a fost semnarea unui memorandum la nivelul dânsului, deci între domnul Patruşev şi domnul Fota, care vizează colaborarea dintre Consiliul de Securitate al Federaţiei Ruse şi CSAT-ul din România.

► În mod categoric, acest memorandum va deschide cooperarea între structurile de securitate şi de poliţie ale României şi Federaţiei Ruse, având în vedere cele convenite.

►În interiorul memorandumului s-a stabilit cooperarea pe mai multe paliere. Le voi menţiona pe cele mai multe dintre ele: coperare în lupta împotriva terorismului - este de interes maxim pentru noi - şi cooperarea cu Federaţia Rusă ne interesează în cel mai înalt grad în spreanţa ca împreună vom putea preveni orice act terorist care să aibă originea în regiunea Afganistan-Pakistan.

► Un alt obiectiv de cooperare este legat de lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, combaterea traficului de fiinţe umane, combaterea traficului de droguri (vizat riscul tranzitului drogurilor dinstre Afganistan către Europa, atât pe teritoriul Federaţiei Ruse, cât şi pe teritoriul României).

►De asemenea, lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii economice, care va antrena instituţiile ale Federaţiei Ruse şi ale României; lupta împotriva criminalităţii cibernetice şi combaterea şi lupta împotriva răspândirii armelor de distrugere în masă.

Băsescu: România nu ar accepta niciodată pe teritoriul ei armamente ofensive

►Pe noi ne bucură că putem coopera şi cu Federaţia Rusă, nu numai cu aliaţii din NATO şi cu aliaţii din Uniunea Europeană.

►Acestea au fost obiectivele adoptate în memorandum, pe care CSAT-ul şi le însuşeşte şi fiecare instituţie va lucra pe aceste teme cu instituţiile omoloage din Federaţia Rusă.

►În afara acesti memorandum am avut discuţii pe probleme de politică externă şi de securitate, situaţia din nordul Africii, în urma Primăverii Arabe şi elementele de insecuritate, în mod deosebit legate de proliferarea terorismului în nordul Africii. A fost un subiect pe care l-am discutat, cu o atenţie deosebită pentru situaţia din Libia, din Tunisia şi din Egipt.

►O analiză serioasă a fost dedicată situaţiei din Siria, unde noi avem un punct de vedere extrem de clar - şi l-am exprimat ca atare - atât Federaţia Rusă, cât şi ţările Occidentale, din punctul nostru de vedere, trebuie să se abţină să aprovizioneze cu armament vreuna din cele două tabere, pentru că, în opinia noastră, asta înseamnă mai multe victime şi riscuri deosebite pentru stabilitatea Iordaniei.

►Opţiunea noastră este neaprovizionarea cu armament a celor două tabere aflate în război civil şi, pe de-o parte, Federaţia Rusă şi alte state care susţin punctul de vedere al Federaţiei Ruse, pe de altă parte, puterile occidentale trebuie să cheme cele două părţi la masa tratativelor pentru a găsi o soluţie ce poate rezulta numai din alegeri democratice în Siria.

►Am analizat şi situaţia din Afganistan şi perspectivele de după: retragerea forţelor din Afganistan, de asemenea, sistemul antirachetă a fost unul din subiectele discutate. Eu am menţionat încă o dată că sistemul antirachetă din România nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse.

►România n-ar accepta niciodată pe teritoriul ei armamente ofensive ale altor state. Sistemul care se instalează în România este un sistem defensiv.

►Se cer garanţii, nu nouă, ci Statelor Unite. Garanţia este Tratatul care chiar este public şi în care se precizează că sistemul antirachetă din România este un sistem defensiv.

►Nu puteam să nu discutăm problema Trasnistriei - problemă importantă pentru securitatea României şi necesitatea de a avea o Republică Moldova întreagă şi cu deplină autonomie a Guvernului de la Chişinău asupra întregului teritoriu.

►A fost o întâlnire bună, care exprimă atât puncte de convergenţă în poziţiile noastre şi, cel mai important lucru, este că la nivelul structurilor cele mai înalte de securitate a celor două state s-a convenit cooperarea împotriva unor riscuri care sunt în mod egal îndreptate şi împotriva Federaţiei Ruse şi împotriva României.

►Am convenit ca domnul Patruşev să transmită preşedintelui Putin deschiderea noastră pentru cooperare şi în timp ce putem coopera pentru riscuri comune putem discuta şi lucruri asupra cărora avem puncte de vedere diferite.

Replică la declaraţiile lui Valeriu Zgonea

►O să fac o remarcă legat de declaraţia de astăzi a domnului Zgonea, care e frământat de creşterea personalului la Preşedinţie.

►Mă văd nevoit să dau următoarele explicaţii.

►În 2004, Preşedinţia avea 260 de locuri alocate în schema de funcţionare. În 2004, Preşedinţia a funcţionat cu 220 de salariaţi.

►În 2013, numărul de salariaţi din schema Preşedinţiei este tot 260 şi Preşedinţia funcţionează cu 203 salariaţi, din care 52 sunt personal muncitor - pentru curăţenie, pentru lumini, electricieni care trebuie să stea zi-noapte să fie serviciul tot timpul pentru a asigura energia necesară instalaţiilor care trebuie să funcţioneze continuu şi aşa mai departe.

►Faţă de 2004, sunt cu 17 salariaţi mai puţini.

►Ca să închidem şi frământările bugetare, în 2004 bugetul Preşedinţiei a fost de 6,3 milioane de euro, calculat la o rată de 3,93 lei la euro, rata oficială a bugetului de stat din 2004.

►În 2013, bugetul Preşedinţiei este de 5,9 milioane euro, deci cu 400.000 de euro mai puţin decât în 2004.

►În 2004, bugetul Preşedinţiei reprezenta 0,0001% din PIB-ul României.

►În 2013, bugetul repezintă 0,000045. Deci, faţă de PIB este la jumătate faţă de 2004, chiar mai puţin de jumătate.

►Cred că nu este corectă o astfel de abordare. Eu, însă, aveam obligaţia să dau explicaţie pentru că Preşedinţie trăieşte din bani publici şi dacă se fac exagerări, ele trebuie corectate.

►Sigur, nu spun că 5,9 milioane de euro sunt bani puţini, dar nu cred că există vreo Preşedinţie în UE care să funcţioneze cu mai puţini bani decât aceasta.

Despre şedinţa CSAT

►Analiza stării industriie de apărare, aici s-a stabilit ca în Trimestrul III Guvernul să prezinte în CSAT o strategie de revitalizare a unor ramuri care sunt necesare Armatei în timp de pace şi de război.

►De ce? Atunci se face proiectul pentru buget 2014 - 2015 - 2016.

►Măcar ştim din 2014 ce se poate aloca pentru patru componente vitale ale Armatei.

►S-a aprobat numărul de militari ce pot fi trimişi în teatre de operaţii, 30.039 militari, cu 351 mai puţini decât în 2013. Aceştia având şi ei două încadrări: 1.364 dislocaţi în teatrele de operaţii, ţinând cont de reducerea participării în Afganistan, iar 1.675 la dispoziţie, dislocabili la ordin.

►Ministerul Administraţiei şi Internelor va avea disponibili 1.089 jandarmi şi poliţişti pentru misiuni ONU, ale NATO, UE sau OSCE care implică participarea acestor structuri.

►A fost aprobată Cartea Albă a Apărării, ce va fi trimisă spre analiză şi aprobare Parlamentului.

►A fost aprobat planul de înzestrare al Armatei pentru 2013 - 2022.

►CSAT a aprobat raportul centrului de răspuns la incidentele de securitate cibernetică.

Despre referendum

►Înteleg ca la Comisia juridică s-a aprobat referendumul, sper să fie un vot şi în plen, indiferent cum va fi, dar m-aş bucura să fie pozitiv, numai pentru buna cooperare dintre preşedinte şi Parlament.

►Referendumul va fi declanşat după ce se întâmplă două lucruri: adoptarea noii legi a referendumului şi adoptarea de către Parlament a Constituţiei revizuite.

►În acest interval voi lua decizia cu privire la dată.

►Nu există, din punctul meu de vedere, nicio diferenţă între referendum validat cu 30% sau cu 50%.

►Voi declanşa referenumul în ambele condiţii, dacă voi constata că Parlamentul nu respectă referendumul din 2009.

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o declaraţie de presă luni, la Palatul Cotroceni, după şedinţa CSAT.