Reprezentanţii FMI, Băncii Mondiale şi miniştrii de finanţe din zona euro se reunesc, luni, la Bruxelles pentru a treia oară în ultimele două săptămâni, pentru a decide dacă acordă un nou împrumut Greciei.

Sunt în total peste 44 de miliarde de euro promise Greciei de creditorii internaţionali în schimbul programului dur de austeritate pe care Atena şi l-a asumat.

Deşi toată lumea vorbeşte de un punct de vedere comun, există încă foarte multe dezacorduri.

Toţi creditorii acceptaseră să prelungească cu încă doi ani termenul până la care Grecia trebuie să-şi echilibreze bugetul, adică 2016 în loc de 2014. Creditorii trebuie să găsească acum un consens cu privire la traiectoria datoriei greceşti.

FMI pune condiţia ca Grecia să-şi reducă datoria la 120% din PIB în anul 2020, în timp ce şeful Eurogrupului, Jean Claude Juncker, vrea ca acest termen limită să fie 2022.

Soluţia cea mai simplă ar fi ştergerea unei noi părţi a datoriei Greciei, aşa cum s-a mai întâmplat deja la începutul anului. FMI presează Banca Centrală Europeană să accepte această ştergere, dar BCE se opune, la fel şi Germania.

Potrivit France Presse, zona euro ar fi ajuns sâmbătă la un acord de principiu pentru ştergerea unei părţi din datoria Greciei folosind Fondul European de Stabilitate Financiară.

Rămâne de văzut însă dacă FMI va fi de acord cu această soluţie. Sau va decide - aşa cum spun surse oficiale elene - să permită Greciei ca în 2020 să aibă o datorie de 124 în loc de 120% din PIB.