Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează "afirmaţiile publice recente ale unor reprezentanţi ai partidelor politice de natură să afecteze independenţa justiţiei".

"Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă ale doamnei europarlamentar Ramona Mănescu, ale domnilor deputaţi Varujan Vosganian şi Mihai Voicu, precum şi ale domnului prim-ministru Victor Ponta. Conducerea CSM a hotărât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce priveşte posibila afectare a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept, ca urmare a declaraţiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie", se arată în comunicat.

Declaraţiile făcute de premierul Victor Ponta, deputaţii Varujan Vosganian şi Mihai Voicu, precum şi de europarlamentarul Ramona Mănescu, depăşesc, potrivit CSM, "limitele de disciplină a discursului public, cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului".--fb2

Mănescu:CSM trebuie să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre

Europarlamentarul PNL, Ramona Mănescu, a declarat sâmbătă că USL solicită CSM să se autosesizeze în cazul incerceptărilor convorbirilor lui Victor Paul Dobre şi Ioan Rus, care ar fi fost făcute ilegal, menţionând că în Parlament USL nu va accepta solicitarea Parchetului ICCJ privindu-l pe Dobre.

De asemenea, europarlamentarul a precizat, într-o conferinţă de presă, că Ioan Rus, în calitatea de ministru de Interne, era membru al CSAT şi, potrivit prevederilor legale, ar fi trebuit informat că îi sunt interceptate convorbirile.

"Unul dintre aceste mijloace de presiune pare să fie astăzi Parchetul General, foarte apropiat domnului Traian Băsescu şi foarte drag preşedintelui suspendat, prin sesizarea pe care a adresat-o Parlamentului şi publicarea in extenso a convorbirilor telefonice dintre miniştri ai Guvernului României, dintre care unul membru CSAT, şi care conform legii ar fi trebuit avertizat asupra înregistrărilor convorbirilor lui", a afirmat europarlamentarul PNL.

Ramona Mănescu a calificat solicitarea Parchetului drept "un abuz" şi a mai susţinut că România s-ar fi întors "în anii '50 ai proceselor politice".

"Indiferent ce motivaţie au însă înregistrările, publicarea lor este însă o jalnică diversiune stalinistă pentru a şantaja şi denigra instituţiile statului", a susţinut Mănescu, adăugând că "USL solicită CSM să se autosesizeze urgent în raport cu acest demers al Parchetului General, demers în care Parchetul devine un arbitru politic într-o criză constituţională".

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Camerei Deputaţilor avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre care alături de secretarul de stat Ioan Căbulea au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

Varujan Vosgan: Inadvertenţele actelor succesive emise de CCR creează o anumită ambiguitate

Referitor la audierile din ultimele zile în legătură cu listele electorale în baza cărora s-a efectuat referendumul de la 29 iulie, vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian, se întreba, pe pagina sa de Internet, de ce Parchetul s-a dezlănţuit, acum, în a ancheta pe toţi cei ale căror acţiuni pot afecta reîntoarcerea la Cotroceni a preşedintelui suspendat.

"Din păcate, inadvertenţele actelor succesive emise de reprezentaţi ai Curţii Constituţionale, precum şi declaraţiile şocante ale unora dintre judecători, creează o anumită ambiguitate. Noi considerăm că e nevoie de o acţiune rapidă din partea Parchetului pentru a clarifica această situaţie", a spus Vosganian.

Potrivit lui Vosganian, USL consideră că voinţa Curţii Constituţionale a fost cu maximă claritate exprimată în hotărârea din 2 august 2012, apreciind că, dacă CCR nu ar fi voit decât listele electorale aşa cum acestea existau la 29 iulie, nu ar fi avut nevoie de un termen de 30 de zile pentru ca acestea să fie trimise.

Vosganian a spus că, în condiţiile în care există două acte juridice complet diferite ale Curţii, este limpede că unul nu este corect, el apreciind că acest lucru înseamnă că cel care l-a întocmit a viciat voinţa plenului CCR şi făcut fals în acte publice.

"În regulamentul de funcţionare al CCR apare clar care este competenţa oricăruia din judecători, inclusiv a preşedintelui CCR, de a emite decizii în concordanţă cu voinţa plenului. Când unul din judecători emite decizii sau documente cu putere de decizie sau care modifică decizii, el trebuie să aibă de partea sa voinţa plenului CCR. Altminteri, un judecător al CC e la fel de supus legilor României ca oricare alt cetăţean român", a spus Vosganian.