Judecătorii Secţiilor Unite de la Inalta Curte au decis, în 15 iunie, să trimită la Curtea Constituţională două sesizări privind neconstituţionalitatea Legii privind neconstituţionalitatea unor prevederi din proiectele de lege privind scăderea pensiilor şi a salariilor.

Judecătorii Secţiilor Unite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au luat această decizie după ce au analizat aspecte legate de neconstituţionalitatea proiectelor de acte normative privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Magistraţii arată că legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar are, în realitate, ca obiect de reglementare o serie de restrângeri ale exerciţiului drepturilor, precum cel la salariu, componentă a dreptului de muncă, cel referitor la ajutorul de şomaj, la pensie şi inaplicabilitatea dispoziţiilor legale privind pensia anticipată şi pensia anticipată parţiala, precum şi o restrângere a exerciţiului dreptului la măsuri de asistenţă socială, concertizată, între altele, în neacordarea ajutoarelor sau a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere ori trecere în rezervă.

În ceea ce priveşte cea de-a doua sesizare, judecătorii ICCJ arată că, în contradicţie cu norma constituţională de la articolul 124, alineat 3 din Constituţie, referitor la independenţa judecătorilor, acest proiect prevede, prin articolele 1, 3 şi 12, eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, "fără să ţină seama de faptul că, întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marchează momentul final al activităţii judecătorului".

Şi parlamentarii au sesizat Curtea

Între timp, Curtea Constituţională a mai primit o sesizare, semnată de 37 de senatori, referitoare la neconstituţionalitatea prevederilor din Legea pentru stabilirea unor măsuri din domeniul pensiilor.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Moldovan, a depus, în 16 iunie, la Curtea Constituţională, împreună cu un grup de parlamentari social-democraţi, sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, privind măsurile de austeritate.

Premierul Emil Boc a venit, în 7 iunie, în faţa Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte de lege care prevăd, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25 la sută şi a pensiilor cu 15 la sută.

PSD a depus în aceeaşi zi moţiunea de cenzură cu titlul "Opriţi genocidul social!, care a fost respinsă, în 15 iunie, în Parlament.

Potrivit Constituţiei, dacă Guvernul nu a fost demis în urma moţiunii de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În sesizarea grupului de parlamentari social-democraţi referitoate la neconstituţionalitatea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, privind măsurile de austeritate, se arată că judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să ţină cont că Legea fundamentală nu acţionează împotriva poporului.

"Dreptul la pensie al românilor nu poate fi încălcat. Curtea Consittuţională trebuie să ţină cont că Legea fundamentală nu acţionează în împotriva poporului. Curtea Consittuţională are o speţă foarte simplă. Este foarte evident că drepturile a milioane de români au fost încălcate", spun ei, citați de Mediafax.

În sesizarea "cu privire la neconstituţionalitatea prevederilor Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar", semnatarii invocă o serie de neconcordanţe între prevederile actului normativ şi Constituţie.

Semnatarii mai spun că legea încalcă articolul 1 din Constituţie, "lezând preeminenţa" Legii 24/2000 privind normele de etică legislativă pentru elaborarea actelor normative, întrucât prevederile actului normativ instituie un paralelism legislativ.

"Astfel, reducerea salariilor bugetarilor şi a pensiilor echivalează practic cu instituirea unui nou impozit, care va constitui venit la bugetul de stat. Noul impozit aplicat veniturilor obţinute de bugetari din salarii şi de pensionari din pensii excede sferei impozitelor reglementate expres de Codul fiscal (Legea nr. 571/2003)", se mai arată în document.