Curtea Constituţională a respins ca nefondată, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu referitoare la Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi a declarat-o constituţională.

Este cea de-a doua sesizare de acest gen făcută de şeful statului, care, anul trecut, le-a cerut magistraţilor să se pronunţe în privinţa unui conflict juridic, de natură constituţională, între Preşedinţie şi Guvern, referitor la reprezentarea României la Summit-ul european din 28-29 iunie 2012.

Judecătorii Curţii Constituţionale i-au dat, atunci, dreptate lui Traian Băsescu şi au constatat existenţa unui conflict, generat de acţiunea Guvernului şi a premierului, de a-l exclude pe preşedinte din delegaţia care participa la Consiliul European din acea perioadă.

Administraţia Prezidenţială susţine că motivele cererii preşedintelui Băsescu sunt legate de faptul că prevederile acestei legi sunt neconstituţionale.

Astfel, se arată că acestea contravin dispoziţiilor articolului 1 alineatul (5) şi articolului 147 alineatele (2) şi (4) din Constituţie, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia CCR 784/2012, iar unele prevederi contravin articolului 80 alineatul (1), coroborat cu articolul 91 şi articolul 148 alineatul (4) din Legea fundamentală în ceea ce priveşte dreptul preşedintelui României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.

Traian Băsescu arată că, potrivit Constituţiei, rezultă obligaţia Parlamentului de a pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei, iar autorităţile publice, printre care şi Parlamentul, nu pot neglija sau respinge o decizie a CCR.

De asemenea, preşedintele arată că la articolul 19 din aceeaşi lege se prevedea faptul că: '(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, în termen de minimum 7 zile lucrătoare, înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte. (2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul adoptă mandatul. (3) În cazul în care conducătorul delegaţiei României la reuniunea Consiliului European susţine altă poziţie decât cea primită prin mandat, Guvernul va motiva în scris respectiva poziţie'.

Senatul a adoptat în vara anului 2012 legea privind cooperarea între preşedintele României şi Guvern în domeniul afacerilor europene. CCR s-a pronunţat, la sesizarea unui grup de senatori, prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012, constatând că prevederile articolelor 3, 18 şi 19 sunt neconstituţionale.

Pe 15 aprilie 2013 Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat din nou Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene.

Ulterior, Legea a format obiectul cererii de reexaminare înaintate de preşedintele Traian Băsescu.

În urma reexaminării legii, la data de 23 septembrie, Senatul, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene pe care, în data de 30 septembrie, Parlamentul a retransmis-o preşedintelui României în vederea promulgării.