Noul proiect privind legea offshore a fost adoptat cu puţin timp în urmă de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Documentul, care reglementează modul în care sunt exploatate gazele naturale din Marea Neagră, a fost retrimis Parlamentului pentru reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis.

Pe partea de fiscalitate, nivelurile de impozitare au rămas aceleaşi.

Astfel, investiţia celor care operează se deduce maxim 30% din impozitul pe venitul suplimentar, iar jumătate din producţie de gaz din Marea Neagră se tranzacţionează pe bursa din România.

S-a modificat, in schimb, modul în care vor fi utilizaţi banii din impozitarea veniturilor suplimentare.

Aceştia vor ajunge într-un cont special pentru finanţarea extinderii reţelelor de distribuţie şi transport a gazelor.

S-a acceptat şi un amendament respins iniţial şi de care PNL a condiţionat votul asupra legii.

Este vorba despre o clauză de stabilitate, care prevede ca pe perioada axcordului să nu fie modificată fiscalitatea pentru acordurile petroliere offshore aflate în desfăşurare.

Statul român este protejat prion această lege, iar profitul se împarte echitabil, spune preşedintele Comisiei pentru buget, deputatul PSD, Marius Budăi.

Marius Budăi: Clar că se creează un venit suplimentar şi acest venit suplimentar trebuia impozitat, ca şi România să fie parte la acest câştig. A doua chestiune: tranzacionare transparentă şi nediscriminatorie pe bursa din România, pentru ca şi noi românii să avem acces la acest gaz. Şi a treia chestiune: cklar avem nevoie de reţele noi de gaze naturale.

Cu toate acestea, opoziţia a criticat lipsa unor calcule precise pentru fundamentarea modificărilor aduse.

Cristina Prună, deputat USR: Trebuia să vedem la începutul producţiei, pe vârf şi în declinul producţiei cât va câştiga România din aceste exploatări, să vedem scenarii de preţ. La fiecare etapă a curbei de producţie trebuia să ne uităm la potenţialul de absorbţie pe piaţa internă, să vedem ce poate face România pentru a-şi dezvolta industria petrochimică, industria consumatoare de gaz, să vedem cât timp avem să ne extindem reţelele de gaze la nivel naţional.

În final, legea a primit votul decizional al deputaţilor cu 170 de voturi pentru, trei împotrivă şi o abţinere.

Doar 3 voturi împotrivă, pentru că opoziţia părăsise deja sala, în semn de protest faţă de reluarea votului asupra punctului precedent de pe ordinea de zi.

Este vorba despre proiectul de lege privind combaterea spălării banilor. Iniţial, acesta nu a întrunit majoritatea necesară adoptării, însă puterea a cerut reluarea votului, iar la a doua procedură de vot acesta a trecut.

Este vorba despre un proiect care transpune în legislaţia internă o directivă europeană, dar, în acelaşi timp, introduce obligativitatea asociaţiilor şi fundaţiilor de a raporta instituţiilor statului toţi beneficiarii reali.

Este prevederea care a nemulţumit opoziţia, şi PNL şi USR au anunţat deja, în urmă cu puţin timp, că vor contesta la Curtea Constituţională întreg proiectul.