Parlamentul a adoptat Legea lustraţiei în 28 februarie, în absenţa Opoziţiei, care se află în grevă parlamentară.

Legea lustraţiei impune restricţii ale unor drepturi pentru o perioadă de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist.

Actul normativ prevede că persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite în funcţii pentru cinci ani consecutiv.

Printr-un amendament propus de UDMR la votul în plen, în categoria persoanelor lustrabile au fost introduse şi cele care au avut calitatea de procuror în regimul comunist.

Forma în care a fost adoptată legea de către Parlament vine după decizia din 7 iunie 2010 a Curţii Constituţionale care a declarat actul neconstituţional, apreciindu-l excesiv în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii.

Curtea Constituţională consideră că lustraţia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar şi ca măsură temporară de excludere de la funcţiile de conducere a unor autorităţi şi instituţii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist.

Lustraţia nu înseamnă, însă, răzbunare pentru alegeri ideologice greşite ori accidente biografice, ci încercarea de regăsire a demnităţii şi încrederii, precum şi redarea autorităţii instituţiilor fundamentale ale statului.

Lustraţia accetuează mai ales principiul responsabilităţii în exercitarea demnităţilor publice, arăta Curtea Constituţionlă.

Astfel, legea a fost retrimisă Parlamentului pentru corectare, însă actul a fost din nou reclamat ca fiind neconstituţional.

În 7 martie, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis sesizarea Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea unui articol din Legea lustraţiei, după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

Asociaţia Procurorilor din România, Asociaţia Magistraţilor din România şi procurorul general al României au notificat instanţa supremă cu privire la posibile articole din Legea lustraţiei ce încalcă unele prevederi din Constituţie.

În urma discuţiilor pe tema articolelor ce ar putea îngrădi drepturile constituţionale ale celor vizaţi în actul normativ, judecătorii ICCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit că articolul 1 litera g din Legea lustraţiei încalcă prevederile legii fundamentale şi au hotărât sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la acest aspect.

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, membru de drept în CSM, a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate.

Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat înainte de 1989 mai sunt în sistemul judiciar.