Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind Legea lustraţiei, iar Consiliul Suprem al Magistraturii se raliază poziţiei instanţei supreme.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a primit sesizări de la asociaţiile de magistraţi şi de procurori, dar şi de la procurorul general al României, care consideră că noua lege instituie o sancţiune colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine principiilor de drept şi prezumţiei de nevinovăţie.

Tot miercuri, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost convocat pentru a discuta oportunitatea solicitării instanţei supreme de a sesiza Curtea Constituţională cu aspectele privind includerea procurorilor în categoria persoanelor lustrabile.

Din discuţiile de la CSM a reieşit că 165 de judecători şi procurori vor fi afectaţi de această lege care ar încălca mai multe prevederi ale Constituţiei.

165 de judecători şi procurori vor fi afectaţi de Legea lustraţiei

Printre cei afectaţi de noua lege ar putea fi şi membri ai Curţii Constituţionale.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri, noua Lege a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţiei instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţia României, susţine Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Considerentele vizează, în primul rând, conform comunicatului, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege.

"Un alt exemplu, în sensul celor menţionate mai sus, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile art. 53 din Constituţie, care statuează că: "exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (...) şi moralei publice (...)", ori prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor, se arată în document.

Totodată, susţine Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/07.06.2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate.