Dezbaterile din Comisia de educaţie din Senat pe proiectul noii legi a educaţiei trebuie să continue, susţin membrii acestei comisii.

Demersul iniţiat de UDMR are la bază faptul că legea se află de câteva luni în dezbaterea comisiei, fără ca discuţiile să avanseze consistent.

Parlamentarii din comisie au căzut de acord că luna noiembrie va aduce şi noua lege a educaţiei, toţi respingând la unison termenul de zece zile dat de guvern.

Preşedintele Comisiei de învăţământ, senatorul PDL Mihail Hărdău, declara că a informat deja Preşedinţia şi Guvernul că sfârşitul toamnei va aduce şi legea educaţiei, şi asta pentru că fiecare articol al legii trebuie dezbătut şi analizat cu maximă atenţie.

Mihail Hărdău mai spunea că în niciun caz comisia nu se poate încadra în termenul dat de guvern.

"Nu înţeleg dorinţa să finalizăm într-un termen dat, pentru că nu modifică datele problemei, deoarece legea se va aplica de la 1 septembrie şi dacă este asumată acum, şi dacă este finalizată în noiembrie sau decembrie. Sunt aceleaşi condiţii. Este termenul guvernului.

Eu am informat în prealabil şi Preşedinţia şi pe premier că în noiembrie avem posibilitatea să finalizăm legea educaţie cu multă atenţie. Se vehiculează în spaţiul public multe neadevăruri, printre care şi cel că la Camera Deputaţilor au lucrat pe brânci 14 ore pe zi. Să fim serioşi, au capitole întregi pe care nici măcar nu le-au citit! ", a spus preşedintele Comisiei de învăţământ.

Şi vicepreşedintele Comisiei , senatorul PSD Ecaterina Andronescu, aprecia că sistemul de învăţământ are nevoie de o lege bună, care să nu fie modificată imediat după adoptarea ei.

"Eu cred că ce am făcut noi până acum aici şi ce avem de gând să facem în continuare este să dăm sistemului de învăţământ o lege bună, care să nu schimbe peste o jumătate de an sau peste un an, o lege care să dureze cel puţin 15 ani şi, în felul acesta, să dea stabilitate sistemului. Or, acest lucru nu se poate face nediscutând şi neluând în consideraţie pentru fiecare articol care este cea mai bună soluţie", este de părere Ecaterina Andronescu.

Ea a amintit că anul trecut Curtea Constituţională nu a fost de acord cu procedura de asumare pe legea educaţiei, însă luni,premierul Emil Boc explica faptul că a trecut deja un an de atunci, timp în care legea a fost adoptată în Camera Deputaţilor, ea fiind supusă şi dezbaterii publice.

Legea educaţiei a fost discutată, luni , în şedinţa coaliţiei de guvernare.

Discuţiile au loc cu numai o zi înainte de protestele anunţate în Capitală de sindicaliştii din învăţământ, care au precizat că indiferent de rezultatul discuţiilor, nu vor renunţa la acţiunile lor.

Premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Legea educaţiei, pentru ca reforma în acest domeniu să meargă până la căpăt.

"Dacă, într-un termen absolut rezonabil, nu se va debloca de la Senat Legea educaţiei naţionale, nu am nicio reţinere ca Guvernul să-şi angajeze răspunderea pe proiectul Legii educaţiei naţionale, pornind de la forma adoptată de către Camera Deputaţilor", a spus premierul Emil Boc.

O poziţie similară are partenerul la guvernare, UDMR, prin vocea liderului său, Markó Béla, care spune că va ridica, în coaliţie, problema asumării răspuderii Guvernului, pe acest proiect de lege.

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a afirmat că legea, care, în opinia sa, este unul din punctele-cheie ale modernizării României, este blocată la Senat, de interese nelegitime, din acest domeniu, mai ales de cele din învăţământul superior.

Sindicaliştii vor adoptarea noii legi după o dezbatere reală, cu reprezentanţii lor, în Parlament, nu prin asumarea răspudnerii Guvernului.

"Dorim o dezbatere pe fond; sindicatele să fie invitate la Comisiile de învăţământ din Senat, aşa cum s-a întâmplat şi în Camera Deputaţilor, pentru că, în momentul de faţă, se discută cu uşile închise", a afirmat Simion Hăncescu, vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.