Legea numit[ generic "Big Brother" se referă la reţinerea datelor generate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

Decizia vine pe fondul recentului atentat terorist din Franţa şi al ultimelor ameninţări teroriste din statele membre ale Uniunii Europene.

Autorităţile române susţin că, în lupta lor antiteroristă, au nevoie de un cadru legal care să le permită o reacţie rapidă prin care să prevină , dar şi să contracareze orice fenomen generator de pericol la adresa cetăţenilor.

Ieri, la o reuniune a mai multor instituţii cu putere de decizie în domeniu, atât directorul SRI, George Maior, cât şi ministrul de Interne Gabriel Oprea au pledat în favoarea reanalizării legislaţiei respective, respinsă de Curtea Constituţională în septembrie anul trecut şi care se referă inclusiv la identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele Wi Fi .

De altfel, tot ieri, mai multe organizaţii neguvernamentale, între care Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, Calea Europeană şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret' - le-au solicitat decidenţilor politici să asigure instituţiilor din domeniul siguranţei, instrumentele necesare, inclusiv legislative, pentru preîntâmpinarea unor potenţiale atacuri teroriste.

Există însă şi organizaţii neguvernamentale precum APADOR-CH, ActiveWatch sau Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, care se declară îngrijorate de insistenţa cu care instituţii ale statului propun, în regim de urgenţă, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care, în opinia lor, ar încălca drepturile omului.

Semnatarii susţin într-un comunicat comun difuzat acum două zile accesul la datele aflate în discuţie s-ar putea face prin simpla clarificare a unui articol din Codul de procedură penală.