Legea asistentei sociale a fost adoptată în această săptămână de Camera Deputatilor cu 168 de voturi "pentru" si 5 "impotrivă".

Nermulţumită de forma sub care a ieşit legea, opoziţia a atacat-o la Curtea Constituţională.

Opoziţia a motivat că Legea asistenţei sociale ar încălca patru articole din Constituţie.

USL argumentează în scrisoarea trimisă Curţii Constituţionale, că legea este în integritatea ei neconstituţională, potrivit deputatului liberal Alina Gorghiu.

În primul rând, s-ar încălca articolele referitoare la faptul că România este un stat social şi la dreptul cetăţenilor la pensie, concediu de maternitate plătit, asistenţă medicală şi ajutor de şomaj.

USL consideră că majoritatea drepturilor de natură socială identificate de către Guvern sunt constituţionale şi nu pot fi luate cetăţenilor.

Apoi, USL consideră că legea ar face distincţie între tipuri de familii, ceea ce din nou nu ar fi permis de legea fundamentală.

Opoziţia susţine că s-ar încălca şi articolul referitor la statutul persoanelor cu handicap, eliminându-se orice urmă de egalitate de şanse între aceste persoane şi cetăţeni aflaţi în deplină capacitate.

Dincolo de contestaţia la Curtea Constituţională, opoziţia a refuzat să voteze pro sau contra legii, în semn de protest asupra modului de desfăşurare a votului în Parlament.

Bile albe ale legii

Ministrul muncii, Sulfina Barbu, declara, în mai multe rânduri, că noua lege va genera un sistem de asistenţă socială modern şi eficient şi va reduce numărul de prestaţii sociale la nouă mari categorii, ceea ce va descuraja fraudarea banilor publici.

Şi şeful statului afirma, în cadrul unei dezbateri pe teme economice, că alocarea resurselor pentru suport social va fi gestionată de acum înainte în mod corect şi nu prin sistemul care a funcţionat până nu demult şi prin care guvernele ar fi inventat facilităţi în scop de mituire a votanţilor.

Ce prevede Legea asistenţei sociale

Legea comasează cele 54 de ajutoare existente în doar nouă mari categorii şi simplifică birocraţia din sistem.

"Nu se renunţă la nici un ajutor social. Se face unificarea lor. Cele 54 de prestaţii sociale existente se structurează în nouă categorii mari. Se va face însă un control foarte serios al eligibilităţii beneficiarilor de ajutoare sociale", a spus ministrul Muncii, Sulfina Barbu.

O altă noutate este introducerea Formularului Unic, ceea ce va face sistemul mai uşor de urmărit, de gestionat de către instituţiile statului, simplificând în acelaşi timp birocraţia şi pentru beneficiari.

"Trei dintre prestaţiile sociale - venitul minim garantat, alocaţia socială pentru familii şi ajutorul pentru încălzire - se unifică devenind venitul minim de inserţie, care va fi gestionat de agenţiile de prestaţii sociale. Aşadar, pentru trei dosare de prestaţii sociale va fi o singură cerere", a afirmat ministrul Muncii.

Aceasta a arătat că din punct de vedere instituţional legea înfiinţează Institutul pentru Evaluarea Dizabilităţii şi a Observatorului Social Naţional din cadrul Ministerului Muncii, în vederea planificării “mult mai coerente”, a politicilor publice.

Una dintre prevederile din lege care a nemulţumit USL stipulează că autorităţile locale vor prelua programele de asistenţă socială.

Astfel spus, prin noua lege fondurile alocate asistenţei sociale nu vor mai veni de la Guvern, ci vor intra în responsabilitatea consiliilor judeţene şi locale.