În timpul dezbaterilor pe marginea legii asistenţei sociale, senatorii din opoziţie au susţinut că forma actuală a proiectului de lege ar putea fi îmbunătăţită dacă proiectul ar fi retrimis la Comisia de specialitate pentru un raport suplimentar, însă, propunerea formulată în acest sens de senatorul PSD, Dan Şova, a fost respinsă cu 51 de voturi pentru şi 56 de voturi împotrivă.

"Doamna ministru Sulfina Barbu este într-o situaţie delicată - trebuie să susţină un proiect de lege avansat de domnul Sebastian Lăzăroiu, care a fost ministru atât de puţin timp, însă a lăsat o moştenire atât de grea, inclusiv acest proiect de lege. (...) Considerăm oportună retrimiterea proiectului la comisia de specialitate", a spus acesta.

De asemenea, viceliderul grupului parlamentar al PSD din Senat Alexandru Cordoş a subliniat că PSD nu poate vota un proiect de lege care "nu răspunde exigenţelor unei legi-cadru", aşa cum este cazul legii asistenţei sociale, care urmează să modifice alte 15 legi.

"Grupul parlamentar al PSD nu va vota o astfel de lege. Ea trebuie îmbunătăţită. Cu toată responsabilitatea trebuie să oferim românilor o lege dreaptă, care să ajungă la cei care au nevoie de servicii sociale şi nu o lege care să arunce toată povara cheltuielilor pe umerii primarilor. De aici ar fi numai un pas până să ajungem ca cei de la putere să acorde, după bunul plac, banii necesari autorităţilor locale", a spus acesta.

Şi senatorul PNL, Minerva Boitan, şi-a manifestat îngrijorarea privind posibilitatea ca fondurile necesare autorităţilor locale pentru a asigura asistenţă socială celor care solicită ar putea fi repartizate "după amprenta coloristic politică a primarilor".

Minerva Boitan a precizat că, în opinia sa, asistenţa socială trebuie axată pe nevoia unor astfel de servicii şi nu pe bugetul disponibil.

"E foarte bine ca domnii primari şi consilieri să se implice în problemele cetăţenilor, însă nu le putem cere peste noapte să facă centre speciale, rapoarte, etc. Sper că prin legea specială vom face ca bugetul să fie alcătuit după nevoi şi nu după amprenta coloristic politică a primarilor", a spus Boitan.

Senatorul liberal a criticat şi anumite aspecte din lege, cum ar fi reducerea cu 0,8% din PIB a cheltuielilor pentru asistenţa socială.

"Acest proiect de lege este partitura românească a asistenţei sociale de tip european. Fostul ministru spunea că prin acest proiect de lege se doreşte scăderea dependenţei indivizilor faţă de stat, însă putem realiza acest lucru numai dacă avem programe naţionale de recuperare şi de inserţie şi reinserţie socială. De asemenea, spunea că trebuie să creştem prestaţiile sociale, însă acestea se fac pe bani. În condiţiile în care trebuie să reducem cheltuielile cu 0,8% din PIB cu ce vor fi plătiţi asistenţii sociali?", a întrebat retoric aceasta.

La solicitarea acesteia, ministrul muncii, Sulfina Barbu, a prezentat în plenul Senatului o serie de cifre privind numărul de beneficiari ai serviciilor de asistenţă socială, precizând că ministerul pe care îl conduce alocă 14 miliarde de lei pe an (3,8 miliarde de euro) acestor servicii.

"În ce priveşte cifrele, vă vom comunica în cel mai scurt timp toate datele, însă la acest moment vă pot spune că avem 640.000 de beneficiari cu handicap, 330.000 pentru încălzire, pentru creşterea copilului - 200.000 şi 221.000 pentru venitul minim garantat. În ce priveşte alocaţiile copiilor, vorbim de patru milioane de beneficiari", a explicat ministrul.

De asemenea, ministrul muncii a încurajat adoptarea legii şi votarea favorabilă a raportului întocmit de comisia de specialitate, adăugând că ministerul este de acord cu toate amendamentele aduse legii, inclusiv cu cele respinse în comisie.

"Legea răspunde mai multor cerinţe. Dorim să primească ajutor cei care au nevoie, care sunt în categorii sociale defavorizate. Avem nevoie, însă, de o lege. Vă rog să aprobaţi raportul comisiei pentru ca legea să ajungă la Camera Deputaţilor, unde, sunt convinsă, vom avea discuţii aplicate în Comisia pentru muncă", a spus ministrul.

Şedinţa plenului Senatului a fost suspendată după ce, în urma unei pauze de consultări, a fost constată lipsa cvorumului.

În expunerea de motive a proiectului de lege se precizează că urmare a perioadei de tranziţie, "marcată de adâncirea sărăciei, înregistrată în anii 1993-2003", evoluţia sistemului naţional de asistenţă socială s-a concentrat în principal pe măsurile de transfer financiar, materializate în prestaţii sociale de tipul alocaţiilor, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor, care, "în fapt, pentru multe categorii de persoane, au constituit venituri de înlocuire a salariilor sau de completare a altor drepturi".

Astfel, scopul proiectului de lege este de a crea cadrul legal şi instituţional unitar şi coordonat prin care se stabilesc principiile şi regulile generale de acordare a măsurilor de asistenţă socială, precum şi criteriile de organizare şi funcţionare a sistemului în vederea asigurării condiţiilor adecvate pentru elaborarea şi implementarea politicilor publice sectoriale din domeniul asistenţei sociale.

În ceea ce priveşte numărul asistenţilor sociali, legea propune ca acesta să fie stabilit în raport cu numărul beneficiarilor măsurilor de asistenţă socială, respectiv un asistent social la 300 de asistaţi. Pe lângă personalul de specialitate din domeniu, vor putea activa şi voluntari.

În categoria persoanelor ce pot beneficia de asistenţă socială vor putea fi încadrate şi persoanele fără adăpost, care sunt astfel definite pentru prima dată într-o lege drept "categorie socială formată din persoane singure sau familii care, din motive singulare sau cumulate de ordin social, medical, financiar, juridic sau din pricina unor situaţii de forţă majoră, trăiesc în stradă, locuiesc temporar la prieteni sau cunoscuţi, se află în incapacitatea de a susţine o locuinţă în regim de închiriere sau sunt în risc de evacuare, se află în instituţii sau penitenciare de unde urmează ca, în termen de două luni, să fie externate, respectiv eliberate şi nu au domiciliu".

Legea propune, totodată, şi încurajarea persoanelor care beneficiază de asistenţă socială să intre în câmpul muncii în termen cât mai scurt, refuzul unui loc de muncă, al participării de cursuri de formare şi calificare putând avea drept rezultat diminuarea cuantumului beneficiului de asistenţă socială sau chiar încetarea acestuia.

Ministrul muncii, Sulfina Barbu a declarat că legea asistenţei sociale este prioritatea zero a mandatului său.

Legea asistenţei sociale s-a numărat şi printre priorităţile fostului ministru, Sebastian Lăzăroiu.

În ultimul interviu acordat în calitate de ministru al muncii pentru Radio România Actualităţi,Sebastian Lăzăroiu a spus că aproximativ opt milioane de români primesc asistenţă socială de la stat şi a admis că există multe fraude şi erori în sistem.

El a spus că actualul sistem de asistenţă socială este dominat de nereguli.

Legea, iniţiată de Guvern, are caracter organic, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.