Preşedintele Traian Bãsescu a trimis scrisori preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, prin care solicitã întrunirea în sesiunea extraordinarã a parlamentului, în prima parte a lunii august.

Printre actele normative care ar urma sã fie dezbãtute şi aprobate de parlamentari în aceastã sesiune se numãrã şi cel privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Astfel se redeschide dezbaterea acestei legi, dupã ce forma în care a fost aprobatã de Senat a fost criticatã de Comisia Europeanã.

Parlamentul va trebuie sã reformuleze Legea ANI, astfel încât aceasta sã rãspundã deciziei Curţii Constituþionale şi solicitãrilor Comisiei Europene. Punctul sensibil din legea care urmeazã sã reintre în dezbaterea Senatului şi Camerei Deputaţilor rãmâne cel privind înfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor.

Ministrul justiţiei Cãtãlin Predoiu spune cã ar trebui gânditã o ajustare constituţionalã, în cazul în care parlamententul nu se va gãsi o soluţie tehnicã în acest sens.

"Principiul potrivit cãruia averea este dobânditã licit ar trebui sã sufere o importantã ajustare, o excepţie în ceea ce priveşte demnitarii statului, pentru cã societatea şi nu neapãrat comisia, societatea noastrã în primul rând, are nevoie de garanţii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice. Şi atunci când îţi asumi, accepţi o exercitare a unei funcţii publice, o accepţi cu toate constrângerile aferente, susţine ministrul justiţiei.

Senatorul UDMR György Frunda propune o refacere a Legii ANI în totalitate, dar îşi menţine punctul de vedere legat de comisiile de cercetare a averilor.

" În ceea ce priveşte fondul problemei, susţin cu tãrie şi fermã convingere cã înfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor pe lângã curţile de apel ar fi însemnat înfiinţarea unor instanţe speciale, lucru interzis de Constituþia României şi de toate convenţiile europene, spune Frunda.

Social-democraţii şi liberalii dau vina pe actuala putere pentru modul în care a fost elaboratã legea. Senatorul PSD Ioan Chelaru spune că nu s-a respectat textul Constituţiei şi a principiilor de drept.

"Am spus de la început: nu o sã meargã, pentru cã e fãcut la vitezã, nu e fãcut cu respectarea Constituţiei şi a principiilor de drept. Ceea ce a contat a fost viteza de reacţie şi sã iasã, sã iasã, sã iasã ,legea cât mai repede. Curtea Constituţionalã, declarând legea în integralitatea ei neconstituţionalã, a pus guvernul în postura sã refacã textul integral, susţine Chelaru.

La rândul său , vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, spune că PNL nu se opune unei sesiuni extraordinare şi nici cu modificarea legii, dacă Ministerul Justiţiei va înţelege că orice modificare adusă legii ANI, trebuie să fie constituţională.

"Nu avem niciun fel de problemã nici cu sesiune extraordinarã, nici cu modificarea legii, însã este important ca guvernul, mai ales, şi Ministerul Justiţiei sã înţeleagã cã orice modificare trebuie sã îndeplineascã o condiţie esenţialã - sã fie constituţionalã" declară Mihai Voicu.

Preşedintele Traian Bãsescu a cerut miercuri convocarea parlamentului în sesiune extraordinarã, pentru rediscutarea Legii ANI. Senatul şi Camera Deputaţilor vor stabili calendarul dezbaterilor asupra documentului, care se doreşte a fi definitivat pânã la începutul sesiunii parlamentare din toamnã.

Premierul Emil Boc face apel la intrega clasă politică pentru legea ANI

Premierul Emil Boc a solicitat ministrului Justiţiei ca pânã la sfârşitul sãptãmânii, sã îi transmitã, un punct de vedere privind modalitatea în care Guvernul se poate implica în mod direct în funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

El a subliniat cã este nevoie de acţiunea întregii clase politice pentru rezolvarea acestei probleme şi a asigurat cã Executivul nu are nicio reţinere în a susţine prezentarea în mod transparent a declaraţiilor de avere.

Preşedintele Traian Bãsescu a cerut marţi ,convocarea parlamentului în sesiune extraordinarã, pentru rediscutarea Legii ANI. Senatul şi Camera Deputaţilor vor stabili calendarul dezbaterilor asupra documentului, care se doreşte a fi definitivat pânã la începutul sesiunii parlamentare din toamnã.

El a subliniat faptul că în prezent, existã 3-4 legi cu reguli privind funcţionarea ANI şi a susţinut că este necesar sã existe o decizie politicã pentru elaborarea unei singure legi.

Noua Lege ANI compromite grav eficacitatea procesului de verificare, de sancţionare şi de confiscare a bunurilor nejustificate şi nu este conformã cu angajamentele asumate de România la momentul aderãrii, se aratã în raportul CE publicat marţi .

Executivul UE "invitã" România sã ia o serie de mãsuri imediate în lupta împotriva corupţiei, menţionând explicit corectarea Legii ANI, monitorizarea sancţiunilor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt şi instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice.

CE aratã cã, în pofida unor progrese în anumite domenii, existã importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul MCV, cã angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintã un serios pas înapoi.

Comisia Europeanã atrage atenţia asupra responsabilitãţii Guvernului şi Parlamentului de a modifica legea declaratã neconstituţionalã, însã cele douã instituþii "au totodatã responsabilitatea de a gãsi metodele legale corespunzãtoare pentru a onora angajamentele asumate faţã de UE".

Textul aminteşte decizia de luni a Curţii Constituţionale, potrivit cãreia şi ultima formã a actului normativ este neconstituţionalã. În acest context, CE subliniazã "oportunitatea de a adopta o nouã lege în conformitate cu obligaţiile României".

Potrivit Mediafax,preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Anastase a declarat, miercuri, cã a primit scrisoarea şefului statului privind convocarea unei sesiuni extraordinare în prima parte a lunii august, precizând cã, dupã ce Camera va primi motivarea CC la legea ANI, va avea loc o şedinţã de Birou Permanent.

În 13 iulie, preşedintele României a sesizat Curtea Constituţionalã în legãturã cu Legea ANI reexaminatã, menţionând cã dispoziţiile referitoare la comisiile de cercetare a averilor sunt de competenţa Senatului în calitate de prima Camerã sesizatã şi a Camerei Deputaţilor, în calitatea de Camerã decizionalã.