Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, cu unanimitate de voturi, forma proiectului legii ANI care va intra în dezbaterea plenului, în sesiunea extraordinară din 16 august, în actul normativ fiind reintroduse prevederile respinse anterior de către Senat.


Prezent la discuţiile din Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, cu doar câteva zile înaintea sesiunii extraordinare, convocate la cererea preşedintelui Băsescu tocmai pe acest subiect, Emil Boc a atras atenţia asupra consecinţelor europene ale problemelor de funcţionare eficientă a Agenţiei.


Premierul Emil Boc a cerut adoptarea legii de funcţionare a Agenţiei de Integritate în forma propusă de Guvern şi care a trecut de Camera Deputaţilor, dar a fost ulterior modificată la Senat.



"Românii trebuie, în sfârşit, să beneficieze în Europa de toate drepturile şi libertăţile pe care le au cetăţenii europeni. Deocamdată, până avem acest Mecanism de Cooperare şi Verificare pe justiţie, cetăţenii români nu sunt cetăţeni cu drepturi depline în Uniunea Europeană la fel ca şi ceilalţi cetăţeni europeni", a spus Emil Boc.


Comisia juridică a Camerei a stabilit reintroducerea în Legea ANI a termenului de trei ani în care Agenţia poate face verificări, precum şi reintroducerea prevederii referitoare la o singură declaraţie de avere, aşa cum a solicitat, în punctul său de vedere, susţinut în faţa Comisiei, premierul Emil Boc.


De asemenea, deputaţii din comisie au decis să instituie obligativitatea de a-şi depune şi publica declaraţiile de avere pentru liderii de sindicat şi membrii CES, asemenea parlamentarilor, primarilor şi celorlalte categorii supuse acestei prevederi.


Cel mai recent raport european din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, invocat de premier, semnala probleme legate de funcţionarea Agenţiei de Integritate, în condiţiile modificării legii. Comisia Europeană considera că România ar fi făcut un pas important înapoi în lupta împotriva corupţiei.


După ce premierul Emil Boc a prezentat punctul de vedere al Guvernului, au urmat opiniile partidelor politice parlamentare.


Deputatul PNL, Tudor Chiuariu, a declarat că legea nu este bună, pentru că nu respectă punctul de vedere al Curţii Constituţionale şi nici pe acela exprimat de Comisia Europeană şi că, din aceste motive, era nevoie de un nou proiect de lege.


În lipsa acestuia, Tudor Chiuariu a spus că este posibil ca legea ANI să fie din nou respinsă de Curtea Constituţională.


Şi deputatul PSD, Florin Iordache, a spus că este nevoie de un nou proiect de lege a ANI, care să răspundă exigenţelor Curţii Constituţionale şi Comisiei Europene.


Neavând un nou proiect de lege, Florin Iordache a spus că actuala lege ANI trebuie modificată în conformitate cu punctul de vedere al Curţii Constituţionale.


La rândul său, preşedintele Comisiei juridice, deputatul PD-L, Daniel Buda, a arătat că va fi reluată dezbaterea fiecărui articol din proiectul de lege, pentru a fi eliminată orice greşeală.


De fapt, problema o reprezintă unele articole din legea ANI, care au avut o formă la Camera Deputaţilor şi au fost modificate la Senat, care este cameră decizională.


Aceste articole au fost declarate neconstituţionale.


De exemplu, deputaţii au stabilit o singură declaraţie de avere, iar senatorii au hotărât două declaraţii de avere, una confidenţială şi alta publică.


Sau deputaţii au hotărât că ANI poate cerceta averea unui demnitar trei ani de când acesta nu mai ocupă o funcţie publică, iar senatorii au modificat termenul la un an de zile.


Legea ANI urmează să fie votată în sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor şi apoi să fie trimisă la Senat.


Curtea Constituţională a decis, în 19 iulie, că este neconstituţională legea adoptată de Parlament privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.