Conform unei ordonanţe de urgenţă aprobate, miercuri, de către Guvern, proiectele sau actele normative propuse sau emise vor fi avizate însă de minister.

Ministrul Ladislau Ritli a explicat motivele care au dus la adoptarea acestor măsuri şi a susţinut că fondurile vor fi gestionate mai eficient.

"Necesitatea ca fondurile, care sunt limitate, să fie gestionate eficient, necesitatea asigurării coerenţei în distribuirea fondurilor şi, nu în ultimul rând, necesitatea coordonării tuturor activităţilor şi măsurilor care privesc sistemul sanitar, sunt asumate cu Fondul Monetar Internaţiona", a afirmat ministrul sănătăţii.

Până în prezent, Ministerul Sănătăţii, care răspunde de coordonarea şi controlul implementării politicilor de sănătate prevăzute în programul de guvernare, nu a avut instrumente de influenţă reală asupra definirii unor politici, elemente strategice financiare ale Casei Naţionale de Asigurări, a spus ministrul sănătăţii.

Ladislau Ritli a mai declarat, miercuri, că săptămâna viitoare va aduce în discuţia Guvernului actele normative privind taxa clawback aplicată producătorilor de medicamente, precum şi dislocarea din Fondul de rezervă la dispoziţia Executivului a 150 de milioane de lei pentru programele de sănătate administrate de minister.

”Săptămâna viitoare urmează să discutăm, să aducem la Guvern aceste trei acte normative foarte importante: clawback-ul actual, care este din 2009, ca să funcţioneze, respectiv să avem venituri din acesta, noul clawback care reglementează piaţa mai departe, respectiv o corelare cu bugetul existent, şi a treia este mobilizarea celor 150 de milioane de lei pentru programul nostru de sănătate" a mai anunţat ministrul Ritli.

Amintim că Ladislau Ritli l-a înlocuit în funcţie luna trecută pe Attila Cseke, tot de la UDMR, care a demisionat, pentru că CNAS nu era subordonată ministerului, iar Ministerul Sănătăţii nu a primit banii ceruţi la rectificarea bugetară.