Potrivit acestuia, documentul a fost elaborat în limba română, iar în prezent se lucrează la traducerea lui în limba maghiară.

"Dezbaterea publică va dura fiindcă nu e un proiect care poate fi explicat într-o săptămână sau într-o zi şi nici nu trebuie. Trebuie o dezbatere publică foarte bine gândită şi foarte profundă, atât cu societatea românească în ansamblul ei, cât şi cu cea maghiară. Nu pot să spun când se va termina această dezbatere, vorbim totuşi despre un proiect foarte important. (...) Nu trebuie să creăm impresia că este ceva foarte simplu, ceva uşor de acceptat, fiindcă ştim care este percepţia societăţii despre o astfel de iniţiativă, care sunt reţinerile, dar şi motivele pentru o astfel de iniţiativă din partea comunităţii maghiare, iar aceste lucruri trebuie explicate. (...) Undeva în august vrem să-l punem în dezbatere publică, asta este ideea", a afirmat Kelemen Hunor, la finalul taberei de vară SIC FESZT, organizată la Covasna de Asociaţia Tinerilor Maghiari", precizează corespondentul RRA.

Liderul UDMR a precizat a că pentru a fi materializat Proiectul are nevoie şi de modificarea Constituţiei.

Majoritatea politicenilor români şi ai societăţii civile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au afirmat în repetate rânduri că autonomia contravine Constituţiei ţării şi s-au declarat împotriva ei pe considerentul că se doreşte segregarea pe criterii etnice şi crearea unui "stat în stat".

Corespondentul RRA aminteşte că, în urmă cu două luni, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, care a lucrat la proiectul de autonomie, declara că acesta cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă.

UDMR propune, printre altele, ca în regiunea autonomă 'ţinutul secuiesc' limba maghiară să fie limbă oficială alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală.

Antal Arpad a precizat că acest model funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat.

Cât priveşte românii care trăiesc în această regiune, Antal Arpad a dat asigurări că drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin acest statut şi că beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor.