Curtea de Apel Bucureşti a respins, miercuri, cererea lui Dan Voiculescu de revizuire a deciziei privind colaborarea cu fosta Securitate.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins cererea lui Voiculescu considerând că aceasta este inadmisibilă.

Hotărârea Curţii nu este definitivă, preşedintele fondator al Partidului Conservator o poate ataca cu recurs în termen de 15 zile.

Fostul senator a cerut revizuirea sentinţei deoarece unul dintre membrii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Mircea Dinescu, a fost declarat incompatibil de către Agenţia Naţională de Integritate.

În 5 februarie 2010, tot CAB a constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi.

Curtea de Apel Bucureşti a notat, în motivarea deciziei din 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate în scopul "rezolvării unor sarcini de contraspionaj", însă era privit cu suspiciune de comunişti, pentru că avea un trai peste nivelul obişnuit, având o casă cu încălzire şi piscină.

Voiculescu a contestat decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La 10 martie 2011, instanţa supremă a decis irevocabil că Voiculescu a colaborat cu Securitatea, sub numele conspirativ "Felix", iar ulterior, în 23 iunie 2011, un alt complet al aceleiaşi instanţe a respins ca nefondată contestaţia în anulare făcută de Voiculescu.

CNSAS: Voiculescu a făcut poliţie politică

La 20 iunie 2006, Colegiul CNSAS i-a înmânat lui Dan Voiculescu decizia conform căreia liderul conservatorilor ar fi făcut poliţie politică.

În iulie 2006, liderul PC a prezentat opiniei publice, prin intermediul avocatului său, deputatul Sergiu Andon, dosarul de urmărire informativă din perioada 1971-1980.

Sergiu Andon a susţinut atunci că Dan Voiculescu a fost "turnat" de 17 colaboratori şi urmărit de aproape 30 de ofiţeri de securitate.

În august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate. Voiculescu a contestat această decizie la Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat de Securitate în februarie 1970, sub numele conspirativ "Mircea". Trei ani mai târziu, el ar fi fost recrutat în reţeaua Direcţia a III-a, sub numele conspirativ "Felix".