Prim-adjunctul directorului general al FMI, John Lipsky, susţine că autorităţile române trebuie să se concentreze în continuare pe reformarea sistemelor sanitar şi de investiţii publice şi să îmbunătăţească sistemul de taxe şi impozite.

"Măsurile fiscale şi structurale implementate au avut rezultate. Economia s-a stabilizat şi creşterea se reia. Noul acord se concentrează pe implementarea de reforme structurale şi de consolidare fiscală suplimentare, pornind de la realizările de până în prezent, cu scopul de a impulsiona creşterea şi de a îmbunătăţi ponderea sectorului privat în economie", a spus reprezentantul FMI.

El a declarat, după şedinţa devineri a conducerii Fondului, la care s-au aprobat termenii unui nou acord de tip preventiv cu Bucureştiul, că economia românească s-a stabilizat şi revine pe creştere.

În opinia sa, sectorul bancar, a reuşit să suporte bine criza şi a rămas cu un nivel bun de capitalizare şi lichiditate, mai mult rata creditelor neperformante a continuat să crească.

El a mai spus că politicile financiaro-monetare au fost prudente şi proactive şi au contribuit la menţinerea stabilităţii financiare în perioada crizei.

Noul acord, în valoare de 3,5 miliarde de euro, prevede că banii de la FMI pot fi folosiţi doar în cazul unor situaţii excepţionale.

Acordul stand-by a fost semnat în urmă cu doi ani de ţara noastră.




Fondul consideră că acordul în valoare de 12,9 miliarde de euro a ajutat sectorul bancar românesc.

Acordul cu FMI şi-a atins scopul

Reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional, Mihai Tănăsescu, a precizat pentru Radio România că actualul acord, care vineri s-a încheiat şi-a atins ţintele, întrucât a condus la stabilizarea economiei româneşti şi a creat perspectivele pentru creştere economică în anii care urmează.




"Nu în ultimul rând, reformele care au fost începute, ele trebuie continuate şi trebuie poate accelerate. Acestea reprezintă de fapt principalele obiective ale noului acord. Cred că concluzia generală a fost una pozitivă, concluzia fiind legată de faptul că România a depăşit o etapă importantă, trece într-o altă etapă şi, sigur, modul în care reformele vor fi implementate vor fi cruciale pentru mersul în continuare al economiei româneşti în anii care urmează", a explicat Mihai Tănăsescu.




Guvernul a renunţat la ultima tranşă din împrumutul de 12,9 miliarde de euro, aşa că suma totală care trebuie rambursată este de 11,9 miliarde de euro.




Dobânzile care trebuie plătite se ridică la 1 miliard de euro.



Din împrumutul de 11,9 miliarde de euro, Ministerul Finanţelor va avea de plătit 2,4 miliarde plus dobânzile aferente, întrucât în mod excepţional două tranşe din împrumut au mers spre finanţarea deficitului bugetar.




Banca Naţională trebuie să ramburseze însă cea mai mare parte a datoriei, adică 9,5 miliarde de euro, pentru că banii au ajuns la rezervele internaţionale.

Acordul de tip preventiv poate fi utilizat doar în anumite condiţii

Ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, spune că, deşi acordul este de tip preventiv, ţara noastră ar putea fi nevoită în anumite condiţii să folosească banii puşi la dispoziţie.




"Vom încheia un acord preventiv. Eu mi-aş dori să nu utilizăm banii respectivi, dar vedeţi că în unele ţări din UE lucrurile nu stau prea bine şi este posibil ca România să fie nevoită. Dar în momentul de faţă nu avem motive să ne îngrijorăm. România are o credibilitate foarte bună pe pieţele financiare, poate să-şi finanţeze deficitul bugetar", a mai spus Gheorghe Ialomiţianu.