Declaraţia a fost făcută în contextul aprobării de FMI a celei de-a patra misiuni de evaluare a acordului preventiv.

Pe baza evaluării, Fondul a aprobat eliberarea unei noi tranşe de o jumătate de miliard de euro, conform acordului preventiv, de 3,6 miliarde de euro, semnată anul trecut.

După instalarea noului guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, tot mai mulţi politicieni au cerut ca salariile bugetarilor să fie majorate cu 15 procente, pentru a reveni la nivelul dinaintea reducerii de la 1 iulie 2010.

Creşterea veniturilor populaţiei, în limita posibilităţilor, a fost una dintre priorităţile anunţate de actualul prim-ministru.

Ulterior, într-un discurs în faţa Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a îndemnat coaliţia guvernamentală să majoreze salariile bugetarilor.

FMI: Trebuie controlate cu stricteţe cheltuielile bugetare

Conform FMI, pentru a-şi respecta angajamentul unui deficit bugetar redus, autorităţile de la Bucureşti trebuie să controleze cu stricteţe cheltuielile bugetare.

Şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a declarat că, ţinând cont de acest lucru, o eventuală majorare a salariilor în sectorul public ar trebuie să fie modestă.

Creşterea salariilor cu 15%, în contradicţie cu legea resonsabilităţii fiscale?

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, e de părere că varianta de creştere a salariilor, cu 15% de la 1 iunie, este în contradicţie cu legea resonsabilităţii fiscale.

"Conform legii responsabilităţii fiscale, avem nişte limite asupra cheltuielilor cu salariile, şi anume, nu se pot iniţia acte normative care să conducă la creşterea salariilor cu mai puţin de şase luni înainte de alegeri. Deci, practic, dacă s-ar decide, să zicem, creşterea salariilor, ea se poate face numai cu reducere de număr de personal. Dacă se menţine, aşa cum cere legea, suma totală la cheltuieli de personal, probabil că nu putem creşte salariile cu mai mult de câteva puncte procentuale", a afirmat Ionuţ Dumitru.

Sfaturi de la FMI pentru România

Fondul Monetar Internaţional recomandă autorităţilor să grăbească reforma sistemului de sănătate din România şi să restructureze companiile de stat.

FMI susţine că preţurile din domeniile energie şi transporturi trebuie liberalizate pentru a îmbunătăţi eficienţa economică şi a încuraja creşterea economiei.

Vânzarea pachetelor de acţiuni pe care statul le deţine la diverse companii, este întârziată faţă de angajamentele asumate de România, în cadrul acordului preventiv.

Anul acesta ar urma însă să fie scoase la vânzare acţiuni de la companii importante, precum Oltchim, Transelectrica, Romgaz, Hidrolectrica şi NuclearElectrica.