Franks a subliniat că boardul a aprobat şi a pus la dispoziţie un sprijin din partea FMI, în valoare de aproximativ 475 de milioane euro.



Şeful delegaţiei FMI a remarcat progresele înregistrate şi a subliniat că ţintele cantitative au fost îndeplinite şi s-a ajuns şi la un acord în privinţa politicilor necesare în continuare.



"Progresele au fost bune, ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor necesare în continuare. După aprobarea acordului de către conducerea FMI, vom putea solicita aprobarea boardului executiv al FMI, lucru care estimăm că va avea loc în ultima parte a lunii iunie. Mediul macroeconomic rămâne în linii mari aşa cum am anticipat în vizita noastră trecută. Prin urmare, nu am făcut modificări importante în ceea ce priveşte proiecţiile. Puteam vedea semne clare că economia a început să îşi revină şi că se reia creşterea. Aceasta ar trebui să ajungă la aproximativ 1,5% în 2011, susţinută de exporturi puternice şi îmbunătăţirea treptată a cererii interne. Creşterea este aşteptată să ia amploare în 2012, ajungând la 3,7%-4%.", a estimat Franks.



El a subliniat importantul rol al Băncii Naţionale a României, care - în opinia sa - trebuie să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste.



"Banca Naţională va trebui să rămână în continuare vigilentă faţă de un nou val de presiuni inflaţioniste şi ar putea fi nevoită să îşi ajusteze politicile în următoarele luni, pentru a se putea atinge ţinta de inflaţie în anul 2012.Pe frontul fiscal am avut unele rezultate încurajatoare. Ţinte de deficit a primului trimestru a fost atinsă cu o marjă lejeră, plasând ţinta întregului an pe 4,4% din PIB într-o limită uşor de atins. Cu toate acestea, ţinta de deficit de 3% în anul 2012 va fi o provocare, fiind esenţială rezistenţa la presiunea politică de a majora cheltuielile sau de a reduce nivelul impozitelor înainte ca îmbunătăţirea controlului cheltuielilor şi a administrării fiscale să producă rezultatele scontate, încurajând autorităţile să rezolve rapid chestiunile de ordin statistic ridicate de Eurostat, dar ar trebui să subliniez faptul că nu sunt vizate cifrele de deficit în sistem cash care au fost raportate către FMI", a subliniat şeful delegaţiei FMI.



Reformele trebuie continuate



Şeful misiunii FMI pentru România a subliniat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că este important ca autorităţile române să nu încetinească ritmul reformelor şi să lase lucrurile neterminate.



"Deşi şomajul în România nu este foarte mare, este nevoie de crearea de noi locuri de muncă. Este absolut necesar să nu se cedeze tentaţiei de a încetini reforma, lăsând lucrurile neterminate. Trebuie ca economia să fie în totalitate productivă, flexibilă şi să poată rezista riscurilor viitoare", a spus Jeffrey Franks.



Şeful misiunii FMI pentru România a identificat ca potenţiale riscuri pentru România preţurile ridicate la energie şi materii prime pe piaţa internaţională şi instabilitatea preţurilor mondiale.



Franks a mai subliniat că guvernul nu poate pune la dispoziţia economiei toate fondurile necesare investiţiilor în sectorul energiei.



"Ca atare, guvernul a decis să privatizeze parţial unele companii din energie, menţinându-şi poziţia de acţionar majoritar, iar companiile private intrate în acţionariat vor genera fonduri pentru investiţii", a spus oficialul FMI.



Preţurile la gaze vor fi liberalizate în perioada 2011-2013 pentru consumatorii necasnici şi în 2015 pentru cei casnici, a precizat Franks.



Un miliard şi jumătate de euro costă România, proiectele de preaderare nefinalizare



Oficialul FMI a atras atenţia asupra pericolului ca România să fie obligată să returneze până la un miliard şi jumătate de euro, dacă proiectele de preaderare nu sunt finalizate până la finalul anului 2011.



"În privinţa proiectelor de preaderare nefinalizate, România riscă să fie obligată să returneze până la un miliard şi jumătate de euro, reprezentând suma deja plătită, dacă aceste proiecte nu sunt finalizate până la sfârşitul acestui an. A treia, probabil cea mai dificilă, provocare în ceea ce priveşte creşterea este aceea de a implementa reforme profunde ale întreprinderilor de stat. Este nevoie de o infuzie substanţială de capital şi de management privat pentru revigorarea acestor întreprinderi", a mai atras atenţia Jeffrey Franks.



Şeful FMI a mai spus că în 2011 se estimează o revigorare a creditării, iar dacă se continuă implementarea reformelor, România va deveni un loc mai atractiv pentru investitorii străini.



"Estimăm un început al revigorării creditării în cursul anului 2011. Prin implementarea acestor reforme de către guvern cu sprijinul FMI şi Comisiei Europene, sperăm să facem România un loc mai atractiv pentru investitori atât locali, cât şi străini, care să preia proiecte şi să creeze noi locuri de muncă. Continuarea stabilităţii şi asigurarea pe care le oferă programul preventiv /vor/ duce la diminuarea riscurilor şi a ratelor de dobândă pentru investitori. Reformele recente de pe piaţa muncii vor îmbunătăţi competitivitatea şi vor crea noi locuri de muncă", a mai spus el.



Jeffrey Franks a încheiat prezentarea concluziilor evaluării noului program cu sfat.



"Doar o economie în totalitate productivă, flexibilă şi stabilă vă poate proteja... de riscurile viitoare", a avertizat, şeful delegaţiei FMI, pentru România.



Runda de negocieri cu FMI, încheiată luni, 9 mai, a început la Bucureşti în data de 27 aprilie, având ca obiect prima evaluare a noului acord stand-by de tip preventiv încheiat cu România.