România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât cele câteva enclave în care s-au concentrat investiţiile străine, a declarat , miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului privind inflaţia.

Guvernatorul BNR a reluat tema austostrăzii care să treacă munţii, întrebat de ce creşterea economică din ultimiinu se regăseşte în buzunarele românilor şi de ce cresc discrepanţele regionale care duc practic la două Românii cu realităţi diferite.

"Intrarea în zona euro nu o văd făcută cu o Românie foarte enclavată. M-a întrebat cineva când România intră în zona euro şi am spus: când va trece prima autostradă Carpaţii, cam atunci. Bucureştiul poate să intre în zona euro. Două milioane. Cam două milioane are şi o ţară baltică de locuitori, numai că nu poţi să-l desprinzi de aici, să-l ridici aşa şi să spui 'domnule, numai Bucureştiul intră' şi se agaţă cei de la Las Fierbinţi de noi şi ne trag în jos", a spus Isărescu.

Tot în temele atinse de guvernatorul BNR, "creşterea economică nu depinde de inflaţie, ci de creşterea locurilor de muncă, de stimularea inovaţiei şi a managementului performant".

BNR a revizuit încă o dată în scădere rata inflaţiei, de la 3.3% la 2,2% pentru acest an şi de la 3,3% la 3% pentru 2015.

Guvernatorul BNR a explicat că România se înscrie în acest fel în tendinţa regională de scădere a inflaţiei. Factorii care au influenţat scăderea inflaţiei au fost aprecierea monddei naţiionaoe, scăderea preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi, dar şi oferta mare de legume, iar factorii care au influenţat negativ inflaţia au fost majorarea accizei la carburanţi din aprilie şi creşterea cotaţiilor la ţiţei, dar aceştia au fost trecuţi în plan secundar de factorii pozitivi, a mai spus Mugur Isărescu.

"La carburanţi, avem într-adevăr un impact legat de majorarea accizei la 1 aprilie. Aş spune că a fost principala sursă de presiune în trimestrul II, de presiune în sensul creşterilor. Avem şi o evoluţie a preţului ţiţeiului, dar atenuată de faptul că în perioada analizată practic s-a cam apreciat leul faţă de euro dar şi faţă de dolar. Impactul acesta al accizei însă este unul tranzitoriu; aşa mai pe şleau spus, nu s-a speriat nimeni că vor creşte preţurile, a fost un impact efectiv de o lună", a spus el.

Guvernatorul BNR a făcut referire şi la alte aspecte ale economiei.

Acesta a anunţat că va menţine calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii la niveluri europene înainte de intrarea în zona euro.

Acest lucru va trebui făcut în funcţie de fluxurile de capital şi de momentul în care băncile vor începe să dea credite.

Mugur Isărescu a precizat că deocamdată avem exces de lichiditate în special din cauza intrărilor de capital peste aşteptări, pe fondul crizei din Ucraina.

"Avem exces de lichiditate masiv pe piaţa internă. El se va diminua dacă cumva nu mai avem intrări de capital ci vom avea ieşiri de capital. Avem un buffer, un stoc masiv, de asemenea, de intervenţie şi pe măsură ce acest exces de lichiditate ar dispărea, putem să reducem rezerva minimă obligatorie în lei. Deocamdată nu putem pentu că este un exces de lichiditate. O altă posibilitate este ca băncile să prindă curaj ă dea credite cu ochii cât cepele. deci în condiţii prudenţiale, dar să sporească ritmul de creditare pe moneda naţională, să compenseze şi chiar să devanseze scăderea de valută şi acest lucru bineînţeles că va absorbi excesul de lichiditate", a explicat Isărescu.

BNR este preocupată de stabilitatea cursului de schimb, pentru că volatilitatea acestuia se transmite cel mai repede în preţuri, foarte puţin atunci când leul se apreciază şi aproape dublu când moneda naţională se depreciază.

În ceea ce priveşte variaţiile pe termen scurt, BNR lucrează mai mult pe managementul lichidităţilor, dobânzile în piaţa monetară având rolul, împreună cu evoluţia şi flexibilitatea cursului, să se adreseze variaţiei conjucturale.