Isărescu a făcut aceste declaraţii, luni, la Cluj- Napoca, subliniind că stabilirea datei ţintă la care o ţară să adopte moneda euro "pare o chestiune simplă, dar nu este".

Guvernatorul BNR a mai spus că este un susţinător convins atât al monedei euro, cât şi al Uniunii bancare, afirmând că, în ceea ce priveşte realizarea acestor două proiecte în România, problema este nu dacă, ci când se vor realiza.

Mugur Isărescu a declarat că decizia momentului în care ţările Europei Centrale vor adera la zona euro aparţine de facto autorităţilor naţionale.

Cele cinci ţări din Europa Centrală, adică Polonia, Cehia, Ungaria, România şi Bulgaria, şi-au asumat prin tratatul de aderare la UE obligaţia de a adopta moneda euro, însă nu au spus când vor face acest lucru.

"Ceea ce contează cu adevărat este alegerea cu înţelepciune a momentului potrivit pentru efectuarea acestor doi paşi importanţi pe drumul integrării europene. De fapt, întrucât adoptarea euro antrenează în mod automat dobândirea caracterului de membru al Uniunii bancare, odată stabilită o data ţintă pentru primul obiectiv rămâne deschisă doar chestiunea oportunităţii aderării la Uniunea bancară înainte de acest moment. A rămâne pe termen lung în afara Uniunii bancare nu constituie o opţiune pentru o ţară membră a Uniunii Europene, deci şi pentru România", a spus guvernatorul BNR, în discursul său, organizat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, precizează Agerpres.

Referindu-se la pregătirea a cinci ţări - Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România - de a adopta moneda euro, Mugur Isărescu a precizat că, în opinia sa, ar fi nevoie de îndeplinirea a trei condiţii.

El apreciază că, în primul rând, se impune îndeplinirea durabilă şi "nu accidentală, nu forţată şi nu temporară", a criteriilor de convergenţă nominală, iar acest lucru nu este uşor de evaluat.

"Noi, România, suntem la 50% faţă de media Uniunii Europene. Şi aici este şi o chestie intuitiva. Estonia când a intrat avea vreo 60% convergenţa reală, cum s-ar spune, nivelul de dezvoltare economică. Mai cred că, în cazul României, apropos de convergenţa reală, dezvoltarea aceasta enclavată pe care o observăm, dacă vrem să o observăm cam în ultimii 10 ani, nu este benefică. Avem câteva zone foarte dezvoltate şi cu zone de sărăcie extremă care duc la migraţie de forţă de muncă într-o bună parte a populaţiei şi dezvoltarea, mai ales datorită investiţiilor străine şi a infrastructurii, încă nedezvoltate, dar oricum, în prag de a se dezvolta aici în Transilvania, cu zone mai dificile în zona Moldovei', a declarat guvernatorul BNR.

Guvernatorul BNR a subliniat că un decalaj prea mare în convergenţa reală prezintă riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente, menţionează sursa citată.