Şeful statului a mai spus că cele două declaraţii, cea privind securitatea transatlantică dar şi Declaraţia de la Varşovia, adoptată la finalul reuniunii cuprind toate temele din mandatul care a fost adoptat de CSAT.

"În plus, la summit au fost adoptate o declaraţie a Comisiei NATO-Ucraina precum şi o serie de documente aliate care aprofundează elementele din declaraţia finală şi avansează pe linia intereselor şi obiectivelor României", a adăugat el.

Iohannis a mai spus că România este un aliat credibil, nu doar "beneficiar, ci un furnior de securitate în regiune".

"Obiectivele noastre strategice la acest summit, aşa cum au fost ele aprobate prin mandatul CSAT, au vizat reafirmaera unităţii NATO şi a legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, descurajarea factorilor de risc existenţi şi plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securităţii euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic", a menţionat preşedintele Iohannis.

Klaus Iohannis a făcut o trecere în revistă a principalelor elemente de interes pentru România după evenimentul de la Varşovia.

"Unu - echilibrarea măsurilor luate în cadrul noii posturi de apărare şi descurajare pe flancul estic. În al doilea rând - o prezenţă aliată înaintată adaptată, constând din Brigada multinaţională şi iniţiativa de instruire intensificată, respectiv decizia privind elaborarea de opţiuni pentru consolidarea prezenţei maritime şi aeriene aliate în sudul flancului estic. În al treilea rând - un nou nivel în ce priveşte planificarea apărării pentru România în cadrul NATO, adică dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în contextul summit-ului anterior. Şi, în fine, în al patrulea rând - declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO, elementul esenţial al acestui progres fiind integrarea facilităţii de la Deveselu în sistemul NATO", a enumerat el.

Preşedintele României a mai susţinut că toate solicitările făcute în cadrul NATO au fost acceptate.

"După cum cunoaşteţi, am solicitat insistent, atât în cadrul NATO, cât şi prin numeroase demersuri bilaterale în capitalele aliate, o echilibrare a măsurilor pe întregul flanc, între partea nordică şi partea sudică a flancului estic. Acest lucru a fost obţinut. Cele două tipuri de măsuri, pentru nordul şi sudul flancului estic, sunt complementare, contribuind proporţional, adică adaptate în funcţie de particularităţile situaţiei de securitate de pe fiecare dimensiune la realizarea noii posturi a NATO de descurajare şi apărare", a explicat el.

De asemenea, în ceea ce priveşte relaţia cu Rusia, la Summitul NATO s-a decis continuarea dialogului, punând însă pe primul plan consolidarea securităţii ţărilor aliate,.

Şeful statului a precizat totodată că s-a decis intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană şi, în special, concretizarea potenţialului strategic al relaţiei NATO-UE.

"Sunt domenii de maximă importanţă pentru România, în care această cooperare este nu doar relevantă, este chiar necesară", preşedintele.

În opinia preşedintelui Iohannis Summit-ul NATO de la Varşovia a punctat şi rolul NATO în combaterea terorismului.

AUDIO Klaus Iohannis

AICI Declaraţia integrală