Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că noul Cod civil, intrat în vigoare sâmbătă, este o lege a libertăţii, dar şi a egalităţii.

"Este o lege a libertăţii. Instituţiile reformate sau cele noi au la bază principiul fundamental al libertăţii de voinţă. Este un Cod al libertăţii, pentru că împlineşte în sfera dreptului ideea superioară a libertăţii. Libertatea de a contracta, libertatea de a testa, libertatea de a întreprinde, de a dobândi sau a ceda, libertatea de a aşeza familia pe o bază convenabilă ambilor soţi", a declarat Predoiu, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Justiţiei.

Potrivit ministrului, noul Cod civil este şi o lege a egalităţii, construită cu grija de a aşeza părţile pe aceeaşi treaptă atunci când îşi exprimă voinţele şi acordă consimţământul.

"Este un Cod care invită la întreprindere, facere, construcţie, cooperare, la tranzacţie, negociere şi conciliere. Este un Cod gândit pentru o societate care se ţine departe de tribunal, preocupată mai mult de creaţie şi cooperare, decât de dispută şi confruntare", a afirmat ministrul Justiţiei.

Pentru a studia prevederilor noului cod civil, Ministerul Justiției a lansat site-ul "Noul cod civil pe înțelesul tuturor".

Noul Cod Civil a intrat în vigoare sâmbătă, urmând să îşi producă efectele imediat, însă procesele în instanţă pe baza noii reglementări vor începe probabil peste câteva luni.

Odată cu Legea 287 din 17 iulie 2009 privind Codul Civil, la 1 octombrie intră în vigoare şi Legea pentru punerea în aplicare a acestuia, care prevede o serie de măsuri tranzitorii.

Viața privată, protejată de noul Cod Civil

Noua legislaţie schimbă radical coordonate fundamentale ale vieţii cotidiene şi promovează soluţii noi pentru o sumă de probleme ale cetăţeanului.

Protecţia drepturilor persoanei, de exemplu, este reglementată în noul Cod civil, prin mijloace juridice specifice.--fb2

Altfel spus, respectul pentru viaţa particulară devine literă de lege, iar jurnaliştii vor trebui să respecte riguros limitele vieţii private ale unei persoane.

Persoana fizică, ale cărei drepturi nepatrimoniale - aceste drepturi nepatrimoniale sunt drepturi la imagine, dreptul la demnitate publică, la viaţa intimă - au fost lezate sau ameninţate, poate cere oricând instanţei să se interzică săvârşirea acelei fapte, considerate ilicite, dacă aceasta este iminentă a se întâmpla, şi poate cere, pentru viitor, încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă.

Vorbim de o emisiune, în care putea fi denigrată o persoană, viaţa ei privată, imaginea şi demnitatea ei.

Potrivit noului Cod civil, constituie atingere a vieţii private interceptarea fără drept a unei convorbiri private prin orice mijloace tehnice sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, dar şi ţinerea vieţii private sub observaţie prin orice mijloace.

Articolul 70 reglementează dreptul la libera exprimare şi stipulează că orice persoană are acest drept la liberă exprimare şi că exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în limitele stabilite de legiuitor.

Limitele sunt prevăzute de articolul 75, care stipulează că nu constituie încălcarea acestor drepturi, în această secţiune, atingerile permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

Noul Cod prevede că nimeni nu poate fi supus unei imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără respectarea aceloraşi limite, prevăzute de articolul 75.

Totodată, este reglementat că orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia, sau respectarea aceloraşi limite din articolul 75.

Noua lege arată că, în exercitarea dreptului la propria imagine, o persoană poate interzice ori împiedica reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice, ori a vocii.

Ziaristul şi nu numai el, orice persoană care încalcă toate aceste drepturi nepatrimoniale, adică dreptul la viaţă privată, la imagine sau demnitate, poate fi obligată în instanţă să repare prejudiciul printr-o sumă de bani sau prin publicarea în mass-media, pe cheltuiala sa, a unei hotărâri judecătoreşti referitoare la drepturile lezate.

Faţă de vechiul Cod, adoptat în 1864, actualul Cod Civil aduce elemente de noutate în privinţa legăturilor de familie, în domeniul audiovizualului şi al presei scrise, precum şi al contractelor şi al relaţiilor între societăţi, sau între posesorii de credite şi bănci.