În toamna fiecărui an există un centru de comandă al pieţei editoriale şi al vieţii culturale din România, în egală măsură.

La Bucureşti se deschide astăzi cea de-a 24 ediţie a celui mai aşteptat eveniment anual din industria cărţii, Târgul Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură.

Iniţiat şi organizat de Radio România, Gaudeamus se desfăşoară pânâ duminică la Pavilionul Central Romexpo.

Zeci de mii de titluri, multe disponibile în premieră, peste 800 de evenimente editoriale şi profesionale derulate pe parcursul celor cinci zile ale târgului.

Personalităţi ale culturii naţionale, numeroase ateliere de creaţie şi evenimente dedicate celor mai tineri vizitatori, iată acestea constituie repere majore ale acestei ediţii.

Deschiderea oficială a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură va avea loc astăzi la ora 12.

Mihaela Helmis a discutat despre acest subiect pentru "Apel matinal" cu preşedintele de onoare al ediţiei cu numărul XXIV a Târgului Gaudeamus, scriitorul şi jurnalistul Matei Vişniec.

Reporter: Remarc, domnule Matei Vişniec, o interesantă coincidenţă, "Micul prinţ" este prezent la Gaudeamus tradus în 30 de limbi. Tot în cel puţin 30 de limbi aţi fost tradus şi dumneavoastră, iar Comisia Europeană, prin reprezentanţa sa, invitată de onoare la Gaudeamus, v-a ales ca preşedinte de onoare al sărbătorii de toamnă a cărţii la Bucureşti.

Ce a prevalat atunci când aţi acceptat această specială demnitate, având în vedere că vă situaţi în Europa, între spaţiul francez şi românesc, între culturi?

Matei Vişniec: Întâi faptul că eu sunt un om de radio şi Târgul Gaudeamus este organizat de Radio România, adică există o complicitate inedită şi implicită între noi. Eu sunt un om de radio, eu lucrez la Radio France Internationale, dar în acelaşi timp sunt un scriitor care trăieşte de 30 de ani între est şi vest, între două limbi aş spune, între franceză şi română. Deci, pentru mine întotdeauna a fost un fel de misiune, aceea de a construi poduri dacă se poate culturale între est şi vest, iar pentru mine, Europa, pe care atât de mult mi-am dorit-o când eram adolescent, îmi doream să clătoresc cum fac astăzi studenţii care beneficiază de Erasmus, Europa a fost un vis, ori eu am văzut acest vis împlinindu-se şi în acelaşi timp îl văd în pericol de câţiva ani. Deci, prezenţa mea acolo şi prezenţa Comisiei Europene este o modalitate pentru mulţi oameni care în continuare cred că Europa este singura noastră cale şi singurul nostru proiect de societate, este o modalitate de a spune 'avem nevoie de Europa, trebuie să ne concentrăm pe Europa, este singurul orizont posibil'.

Reporter: Important pentru România - suntem de 10 ani membri ai Uniunii Europene, iar această sărbătorire şi prin cultura scrisă şi prin carte şi prin ceea ce ne face să ne putem lega unii de alţii este foarte importantă pentru noi. Cum simţiţi acest fel de comunicare prin locul acesta în care se întâlnesc peste 100 de mii de oameni în fiecare an.

Matei Vişniec: Este un loc cu totul şi cu totul magic în care se intersectează într-adevăr, vorbim de Târgul Gaudeamus, idei, sensibilităţi, proiecte de educaţie şi mai ales, este un moment în care ne putem aminti de aces lucru, că acest obiect extraordinar, recipient de cultură, cartea s-a născut în Europa. Deci Târgul Gaudeamus şi prezenţa Comisiei Europene la Târgul Gaudeamus este pentru mine o manieră de a ne reaminti care este poate definiţia cea mai simplă şi cea mai profundă a Europei, este locul în care s-a născut cartea ca obiect de masă, ca obiect care a putut deveni popular, este locul în care s-a născut, bineînţeles, tiparul lui Gutenberg, care a reuşit prin invenţia sa să transforme cartea din obiect al elitelor în obiect al popoarelor. Industria cărţii s-a născut în Europa. Reţelele imense de librării, reţelele de biblioteci publice, circulaţia cărţii şi prin aceasta circulaţia ideilor, sunt o aventură fabuloasă europeană. Putem să ne amintim şi de epoca în care Europa a devenit principalul furnizor de carte, de idei şi de spirit critic al întregii lumi. Deci, din multe, multe puncte de vedere, faptul că în acest an Gaudeamus aniversează 10 ani de la intrarea României în Europa, 30 de ani de la crearea programului Erasmus, 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Din multe puncte de vedere aceste evenimente ne fac să ne trezim puţin şi să ne spunem că Europa are nevoie în continuare de noi, are în continuare nevoie de energie şi de imaginaţie, pentru că nu s-a încheiat construcţia, dimpotrivă, ea este fragilă şi trebuie, aş spune, aproape salvată de aceste vremuri de creştere a populismului şi a extremismelor.

Reporter: Vom lua împreună timp de cinci zile pulsul în care se mai citeşte. Citeşte lumea?

Matei Vişniec: Se citeşte mult şi se citeşte altfel. Eu vin des la târgurile de carte din România şi descopăr de pildă că există o foame de carte, dar şi de întâlniri umane. La toate aceste lansări de carte unde sunt scriitori vii, prezenţi, critici care îi prezintă, am văzut întotdeauna multă lume. Există un interes încă pentru scriitor. Aceşti scriitori, aceste cărţi menţin în continuare în viaţă spiritul critic şi chiar o formă de optimism. Atâta vreme cât acest spirit critic va exista şi Europa mai are o şansă. Sigur, în acest moment avem aceste reţele de socializare care sunt alternative uneori la ceea ce numesc eu cartea şi totuşi, cum spune poetul Nichita Stănescu, "nu mor caii când vor câinii", cartea nu a murit aşa cum nu a murit teatrul pentru că a apărut cinematograful, literatura nu moare pentru că apar, ştiu eu, trei filme hollywoodiene pe minut pe planetă. Există în continuare o mare foame de ficţiune, de literatură şi am să explic de ce, doar printr-o singură frază: pentru că nu putem înţelege nici omul şi nici problemele şi lumea contemporană dacă nu citim romane, poezie, eseu, filosofie, teatru, dacă nu mergem la teatru, pentru că omul şi contradicţiile sale îşi găsesc cea mai interesantă expresie în literatură.