Ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, a reluat astăzi dorinţa guvernului ca România să depăşească în cel mult 10-12 ani media PIB pe cap de locuitor în UE, iar pană în 2019 ţara să beneficieze de cea mai relaxată politică de taxe din Uniune.

Unul din instrumentele prin care Guvernul încearcă să atingă aceste ţinte este noul cod fiscal care urmează să fie depus în curând în Parlament şi, după cum spunea ministrul Vâlcov, să fie discutat şi cu preşedintele Klaus Iohannis.

Deocamdată, Guvernul colectează reacţii de la principalii actori interesaţi.

În Românian nu este posibilă înlocuirea actualei cote unice cu un sistem progresiv de impozitare, cel puţin nu în următorii doi ani, a declarat ministrul finanţelor publice, Darius Vâlcov, în cadrul unei debateri pe tema noului cod fiscal, organizată de ziarul "Bursa".

Motivul este legat de dificultăţile de ordin tehnic cu care s-ar confrunta ANAF, ale cărei baze de date şi programe informatice nu ar face faţă unei asemenea schimbări.

Locurile de muncă, "scoase la lumină"

În altă ordine de idei, Darius Vâlcov spune că noul cod fiscal, prin eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi a impozitului pe dividende, dar şi prin reformarea contribuţiilor sociale, îşi propune să sprijine dezvoltarea afacerilor, să scoată la lumină locurile de muncă şi să creeze altele noi.

În funcţie de modul în care va evolua mediul de afaceri, începând din anul 2020 ar putea fi din nou regândită strategia fiscală.

Viziunea acestui proiect al nostru este ca să luăm această presiune de pe agenţii economici tocmai pentru ca, după un interval de cinci ani de zile, să vedem cât s-au dezvoltat aceste companii şi apoi putem regândi din 2018 un alt sistem fiscal pentru perioada 2020-2030, dar în momentul în care vom avea companii sănătoase sau însănătoşite şi care merg spre un drum de dezvoltare şi de creştere a afacerii dumnealor, a spus Vâlcov.

Impozitare echilibrată

Reprezentanţii mediului de afaceri reacţionează diferit la numeroasele modificări pe care le propune noul cod fiscal.

De exemplu, schimbarea modalităţii de impozitare a clădirilor în funcţie de utilizare, nu de tipul proprietarului, este apreciată de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România.

Preşedintele ANEVAR, Adrian Vascu, spune că în acest mod se va ajunge la o impozitare mult mai echitabilă în domeniu şi se oferă să pună la dispoziţia autorităţilor baza de date pe care evaluatorii o vor realiza pentru clădirile nerezidenţiale.

Şi reprezentantul Consiliului Investitorilor Străini, Mădălina Racoviţan, apreciază paşii înainte făcuţi prin noul cod fiscal în domeniul reducerii impozitării muncii, însă adaugă că mediul de afaceri îşi doreşte şi o plafonare a tuturor contribuţiilor sociale, adică un prag maxim peste care să nu mai fie colectat CAS pentru veniturile suplimentare realizate.

Propunerea Consiliului Investitoruilor Străini ar fi o plafonare la nivelul de trei salarii medii pe economie.

Revenire la normalitate

Expertul fiscal Dan Schwartz consideră că eliminarea taxei pe construcţiile speciale şi asupra accizei pe carburanţi nu pot fi considerate măsuri de relaxare fiscală, ci mai degrabă o revenire la normalitate, având în vedere efectele negative pe care acestea le-au avut asupra mediului de afaceri, dar şi asupra veniturilor statului.

Mai mult, el afirmă că noua modalitate de taxare a microîntreprinderilor, coroborată cu eliminarea impozitului pe dividende, deschide o nouă portiţă pentru evitarea plăţii obligaţiilor către stat.

Dan Schwartz mai spune că există şi pericolul ca unele dintre modificările propuse prin noul cod fiscal să nu fie aprobate de Parlament.

Concluzia dezbaterii de astăzi a fost aceea că, deşi în forma actuală, proiectul codului fiscal aduce multe elemente pozitive, unele categorii cum ar fi persoanele fizice autorizate şi cei care realizează venituri din activităţi independente vor suporta o povară fiscală mai mare decât în prezent, iar legislaţia fiscală are nevoie şi de alte reglementări, cum ar fi taxarea inversă la importuri, implementarea grupului de TVA, introducerea reprezentantului fiscal autorizat, simplificarea înregistrării în scopuri de TVA, stimularea investiţiilor pe termen lung sau scutirea de impozit a profitului reinvestit şi în cazul instrumentelor financiare tranzacţionabile la bursă.