În acelaşi timp, Ministerul de Externe arată într-un comunicat, că se aşteaptă ca nici un oficial ungar să nu participe la deschidere.


Între timp, marţi, la Parlamentul European, a avut loc o recepţie dedicată deschiderii reprezentanţei.


Corespondentul RRA, aflat la Bruxelles, informează, că potrivit broşurii care a fost pusă la dispozişia oaspeţilor, "Secuii sunt comunităţi etnice de limbă maghiară care, de regulă, se declară maghiari, dar care au conştiinţa unui neam aparte, datorită unor specifităţi etnografice şi de dialect".


Preşedintele Consiliului Judeţean Hargita, Borboly Csaba, susţinea în discursul său, că "secuii vor să-şi dezvolte regiunea, acesta este motivul înfiinţării reprezentanţei" .


"Scopul nostru principal este acela ca să aducem mai mulţi bani în judeţele noastre şi s-a văzut, de exemplu, la expoziţiile sau târgurile de turism, sau de agricultură, sau de mai multe tipuri când cele trei judeţe sub sigla Ţinutului Secuiesc că participăm undeva atunci unul plus unu, plus unu nu este trei, ci şase. Am alocat resurse 60 de mii de roni - cam în jur de 15 mii de euro - şi sperăm că cel puţin de 10 ori va fi aceea sumă pe care o să o aducem în ţară în judeţele noastre pentru toţi locuitorii judeţelor", a spus Borboly Csaba.


La rîndul său, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor a explicat cum s-a ajuns la această iniţiativă.


"Judeţele Harghita, Covasna am adus separat câte o hotărâre de consiliu, unde precizăm că vrem să deschidem o reprezentanţă, pentru că se termină ciclul bugatar la Uniune şi noi ne pregătim pentru un viitor ciclu bugetar al Uniunii, pentru că, în primul rând, vrem să facem cunoscut judeţele şi Ţinutul Secuiesc în Europa şi, în al doilea rând, să colectăm, procesăm şi şă transmitem acasă date şi programe publice pentru dezvoltarea regiunii şi a judeţelor şi a localităţilor pe care le reprezentăm", a declarat acesta.


Atât Borboly Csaba şi Tamas Sandor cât şi primarul Sovatei, Peter Ferenc, au declarat că sunt surprinşi de criticile aduse iniţiativei lor.


" Eu cred că pe toată lumea ar trebui să bucure acest fapt, că cineva încearcă să se gândească regional, este un lucru pozitiv care ar trebui să fie urmat şi de alţii. Bineînţeles că pentru noi prioritatea este regiunea noastră, pentru că fiecare, în primul rând cel care este ales local trebuie să se gândească la regiunea în care a fost ales, dar asta nu exclude o colaborare cu celelalte organizaţii" a susţinut la rîndul lui, Peter Ferenc.


Tamas Sandor şi-a exprimat nedumerirea în legătură cu reacţiilor politicienilor români.


"Unii politicieni români din Bucureşti au diferite unităţi de măsură. Când se promovează regiunea Bucovina nu e nici o problemă, dar când promovăm Ţinutul Secuiesc e o problemă", a arătat el.


Eurodeputaţii UDMR vor spriji reprezentanţa doar politic şi moral, a declarat László Tőkés, vicepreşedintele Parlamentului European, care a recunoscut că, în general, Ţinutul Secuiesc este un subiect sensibil pentru clasa politică românească.


"Şi de data aceasta a stârnit o displăcere, s-a pronunţat în mod negativ tot spectrul politic românesc. Pur şi simplu nu înţelegem această atitudine, niciodată nu s-a pus problema separatismului, oricărei /ilegalităţi/. Pot linişti toată opinia publică românească că nu este vorba despre mai mult sau mai puţin decât despre toate reprezentările regionale din întreaga Europă", a spus Tokes.