Judecătorii au admis astfel sesizările formulate de preşedintele Klaus Iohannis şi de partidele din opoziţie, PNL, USR, PMP.

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a anunţat că legea a fost invalidată deoarece acest fond nu trebuia înfiinţat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.

De altfel, principalul argument cu care atât şeful statului, cât şi partidele din opoziţie au sesizat CCR a fost acela că înfiinaţarea fondului intră în atribuţiile autorităţilor publice centrale, nu ale Parlamentului şi a fost astfel încălcată separaţia puterilor în stat.

Opoziţia salută decizia de neconstituţionalitate, dar admite că este doar o blocare temporară a înfiinţării Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

USR avertizează astfel că există riscul ca acest fond să reapară sub forma unei hotărâri de guvern. La rândul lor, liberalii cer preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, să renunţe la orice demers de a pune în practică proiectul privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. În opinia PNL, această iniţiativă permite preluarea abuzivă a activelor celor mai importante companii de stat printr-un fond controlat politic.

Liberalii avertizează totodată membrii Guvernului că orice decizie care poate aduce prejudicii patrimoniului public al statului atrage răspunderea ministerială individuală, iar un eventual act normativ privind înfiinţarea FSDI va fi atacat de către PNL în instanţa de contencios administrativ.

În forma adoptată de Parlament legea prevede că 33 de companii la care statul român este acţionar vor intra în portofoliul FSDI, între acestea Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Antibiotice, Loteria Română, OMV Petrom, Compania de Aeroporturi Bucureşti, CFR sau Poşta Română.

Capitalul social al fondului ar fi urmat să se ridice la 9 miliarde de lei, iar preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că înfiinţarea FSDI va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari şi a investiţiilor în agricultură, la reindustrializarea României şi crearea de noi locuri de muncă.