Consiliul European de iarnă, care începe joi seara, la Bruxelles, este o reuniune cu miză foarte mare pentru recâştigarea încrederii în zona Euro, lovită de criza datoriilor.

Franţa şi Germania, considerate, împreună, locomotiva economică a Uniunii, vor prezenta un pachet de propuneri, dintre care cea mai dezbătută e modificarea tratatelor europene, în vederea unui control mai strict al politicilor fiscale.

Europenii sunt în faţa unui summit vital pentru viitorul zonei euro şi al Uniunii, în general, şi, în timp ce nevoia unui acord este recunoscută de toată lumea, vocile sceptice nu lipsesc.

Preşedintele Consiliului European, Herman von Rompuy va propune un plan pentru îmbunătăţirea disciplinei bugetare în zona euro şi pentru mai multă coordonare economică, fapt ce implică o schimbare a tratatelor Uniunii.

Franţa şi Germania, au anunţat încă de luni, că doresc o modificare a tratatelor .

Preşedintele Nicolas Sarkozy şi cancelarul Angela Merkel i-au trimis, miercuri seara, o scrisoare în acest sens preşedintelui Consiliului European, în care afirmă că zona euro are nevoie de reguli şi de angajamente mult mai constrângătoare şi mult mai ambiţioase şi că apartenenţa la zona euro implică şi împărţirea responsabilităţilor.

La rândul său, preşedintele Consiliului European doreşte un acord pentru schimbarea tratatelor, preferabil între toate cele 27 de state membre, însă Franţa şi Germania sunt hotărâte să obţină acordul, la nevoie, chiar numai între 17 state ale zonei euro.

Discuţiile se anunţă dure, pentru că Parisul şi Berlinul propun, între altele, sancţiuni automate, pentru ţările care vor depăşi pragul de 3%, permis pentru deficitul bugetar.

România, prezentă la summit

România, reprezentată de preşedintele Traian Băsescu, va propune câteva măsuri urgente, a căror aplicare nu implică proceduri de durată. Ideile au fost prezentate aseară, de şeful statului, într-o conferinţă de presă.

România doreşte o Uniune mai solidă, o Comisie Europeană cu puteri mai mari şi includerea de sancţiuni pentru statele membre care fac datorii prea mari.

Aceste două măsuri nu pot fi luate decât prin modificarea tratatelor Uniunii, ceea ce presupune consens între toate cele 27 de state membre, un consens deocamdată fără şanse să fie atins.

În plus, modificările la tratate presupun ratificarea de către parlamentele naţionale sau organizarea de referendumuri, ceea ce poate dura până la doi ani, însă ce se poate face şi adopta foarte repede ca prim pas pentru ieşirea din criza euro este modificarea protocolului european privind deficitele bugetare excesive.

Preşedintele Traian Băsescu a precizat că România susţine că fiecare stat trebuie să stabilească un mecanism de corectare pentru atunci când deficitul bugetar creşte sau riscă să depăşească 3% din PIB.

"Statele membre, care au un grad de îndatorare de 70, 80, 90, 100% din PIB sau peste, ar trebui să depună la Comisia Europeană, să facă public un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB. O altă prevedere este legată de introducerea în Constituţia statelor membre ale Uniunii Europene şi, în mod deosebit, a statelor membre ale zonei euro, a limitei maxime de deficit de 3%", a spus şeful statului.

România susţine că fiecare stat trebuie să stabilească un mecanism de corectare pentru atunci când deficitul bugetar creşte sau riscă să depăşească 3% din PIB, a mai spus preşedintele Băsescu.