Oraşele Europei consumă peste două treimi din energie şi emit 70% din totalul gazelor cu efect de seră.

În plus, cele mai noi date arată că poluarea aerului reprezintă cel mai mare risc pentru sănătatea umană, provocând anual de 10 ori mai multe decese decât accidentele rutiere.

În acest context are loc cea mai mare conferinţă de mediu, menită să reunească opiniile specialiştilor legat de cel mai bun mod în care calitatea aerului ar putea fi îmbunătăţită în paralel cu continuarea dezvoltării tehnologice.

Aerul reprezintă o preocupare majoră a organismelor europene, în ultimii 20 de ani fiind înregistrate evoluţii importante în domeniul îmbunătăţirii calităţii sale, în special prin aplicarea de procedee care au redus în mod semnificativ cantitatea de emisii poluante în urma proceselor industriale a eficientizării transportului şi a folosirii metodelor alternative de obţinere a energiei.

Ultimele studii arată că încă mai sunt multe lucruri de făcut, pericolul pentru sănătatea umană menţinându-se la un nivel foarte ridicat.

Oamenii de ştiinţă au atras atenţia că nivelul mare de poluare stă la baza declanşării mai multor tipuri de cancere, ceea ce duce la creşterea numărului de persoane care ies înainte de vreme din câmpul muncii, dar şi la majorarea cheltuielilor cu sănătatea.

Discuţiile de săptămâna aceasta vor urmări analizarea rezultatelor politicilor de până acum, evaluarea situaţiei actuale şi vor delimita preocupările principale ale politicii de mediu, care va fi anunţată de Comisia Europeană în toamna acestui an.

Comisarul european pentru mediu, Janez Potočnik, a dorit chiar să evidenţieze importanţa majoră a calităţii aerului, atât pentru sănătate, cât şi pentru protejarea ecosistemului.

Politica Uniunii Europene privind calitatea aerului este în plin proces de revizuire, fiind urmărit modul în care poate fi redusă cantitatea de poluanţi atmosferici, astfel încât aceştia să nu mai aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului şi să fie reduse riscurile pentru sănătate.