Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate astăzi recursul declarat de Călin Georgescu în dosarul anulării alegerilor prezidenţiale.

Procesul este programat de la ora 13:30 la Secţia de contencios administrativ.

Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.

Pe 31 decembrie 2024 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea deschisă de Călin Georgescu, însă acesta a făcut recurs.

Deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii

În motivarea deciziei de la sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Bucureşti susţinea că Biroul Electoral Central nu a făcut decât să pună în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.

De asemenea, instanţa a stabilit că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie, iar, în plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului al doilea al alegerilor.

Pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la serviciile secrete, Ministerul de Interne şi STS.

În documentele acestor instituţii se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile care SRI şi Ministerul de Interne au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizat de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la 1.000.000 euro.

De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

Conform SIE, România a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa agenda în societatea românească, în context electoral.

Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (16 ianuarie)