Vicepreşedintele PDL, Ioan Oltean, îşi doreşte ca anul 2011 să fie unul al redresării economice şi în care Guvernul să nu mai fie nevoit să ia alte măsuri de austeritate faţă de cele deja luate în 2010.


"Anul 2011, sub aspectul priorităţilor politice, economice şi sociale, va fi anul redresării şi intrarea într-un con de lumină a stării economice şi sociale a României. Reforma promovată de Guvernul României marşează pe două componente care au fost declarate de nenumărate ori: calarea în mod special spre investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, să cheltuim atât cât producem, iar împrumuturile să fie direcţionate spre dezvoltare. O altă prioritate a reformei a fost să se elimine inadvertenţele din sistemul de pensii, eliminarea privilegiilor din acelaşi sistem şi eliminarea abuzurilor din utilizarea banului public", a declarat Oltean.


Liderul PDL speră că, în 2011, Guvernul nu va mai fi nevoit să apeleze la "măsuri nepopulare", acest lucru urmând să fie obţinut prin respectarea angajamentelor luate faţă de FMI, scăderea ratei şomajului, stabilizarea cursului leu-euro, investiţii în infrastructură şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.


"Avem în vedere ca în anul 2011 să nu mai fie nevoie de ajustări, să nu mai fie nevoie de luat măsuri nepopulare, măsuri care să ducă la o ajustare în diverse domenii. În concluzie, măsurile de austeritate sperăm să se încheie în 2010 şi să nu mai fie nevoie în 2011 să luăm alte măsuri de austeritate", afirmă Oltean.


În plan politic, Ioan Oltean spune că PDL îşi doreşte ca anul 2011 să aducă intrarea partidului pe un trend ascendent al imaginii, care să se răsfrângă în procentele viitoarelor sondaje de opinie.


Transparenţă în cheltuirea banilor publici


Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila (UDMR) consideră că 2011 trebuie să fie anul în care vor continua reformele, atât pe plan social, cât şi pe plan politic şi economic, demarate în 2010 de guvernanţi, pentru ca România să ajungă cu adevărat la nivelul ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană.


În condiţiile acordului semnat cu FMI, care practic ne obligă să accelerăm aceste schimbări, în primul rând, consideră ministrul Cseke, este necesară echilibrarea bugetului de stat, prin asigurarea transparenţei în cheltuirea banilor publici, accentuarea procesului de absorbţie a fondurilor europene şi asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor realizate.


"Guvernul trebuie să găsească o soluţie urgentă pentru creşterea veniturilor în sectorul bugetar, dar trebuie să sprijinim şi mediul de afaceri prin elaborarea unor noi politici de susţinere a IMM-urilor. Dacă toate aceste măsuri vor fi aplicate corect, vor duce la întărirea clasei de mijloc. Este necesară sprijinirea creării de noi locuri de muncă, inclusiv în mediul rural, protejarea şi creşterea graduală a puterii de cumpărare a populaţiei, obiectiv care de altfel este cuprins şi în programul UDMR, formaţiune politică pe care o reprezint în Guvernul României", a precizat Cseke Attila.


O prioritate de grad zero este, în opinia sa, dezvoltarea infrastructurii, un factor vital pentru dezvoltarea României, pentru care vor trebui exploatate posibilităţile oferite de legea privind parteneriatul public-privat, pentru a atrage fonduri, inclusiv la sistemul sanitar din România.


Redobândirea încrederii cetăţenilor în instituţii


Deputatul UNPR Vasile Soporan crede că măsurile guvernanţilor pentru anul viitor trebuie să ducă la scoaterea României din situaţia în care se află.


Din punct de vedere politic, el se aşteaptă să apară o altă atmosferă, una a "competenţei şi responsabilităţii".


"Prioritatea politică ar trebui să fie construirea unui program politic articulat destinat dezvoltării durabile a României pe termen mediu şi lung. Gândurile mele pentru acest program stabilesc ce fel de acţiuni guvernamentale voi susţine la nivelul activităţilor parlamentare. În abordarea mea, acest program trebuie să promoveze o viziune de modernizare şi de dezvoltare a ţării noastre, viziune care nu exclude din construcţie poporul şi interesele pe care acesta le are la nivel naţional şi european. Pornesc de la acest lucru constatând faptul că principala criză în care se găseşte ţara noastră nu este nici criza economică, nici criza politică, ci criza de încredere a cetăţenilor, bazată, în primul rând, pe absenţa speranţei la nivelul societăţii", a declarat, , Vasile Soporan.


El crede că, din punct de vedere economic, pentru stabilirea unui program de relansare economică, trebuie asumate trei lucruri: puterea de a recunoaşte adevărurile, capacitatea de a renunţa la populism şi capacitatea de a gândi simplu şi cu eficienţă stările care sunt legate de mecanismele economiei de piaţă.


Taxa de solidaritate


În ceea ce priveşte domeniul social, deputatul Vasile Soporan consideră ca o prioritate legislativă adoptarea proiectului de lege privind introducerea taxei de solidaritate.


"Acum, România are nevoie de solidaritate socială, de responsabilizare şi de implicare activă în soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă economia, educaţia, sănătatea, agricultura. Este momentul în care trebuie să găsim soluţii eficiente cu costuri reduse, dar şi cu efecte sociale consistente. Comunităţile locale au acum nevoie de sprijinul nostru, iar noi, cetăţeni activi şi responsabili, ar trebui să ne implicăm voluntar", a mai spus Vasile Soporan.

Prioritatea opoziţiei: răsturnarea Cabinetului Boc



Presedintele PSD, Victor Ponta a anunţat că prioritatea social-democraţilor este răsturnarea Cabinetului Boc şi formarea unui guvern de criză.


"Opţiunea si prioritatea noastră este de a răsturna guvernul actual si formarea unui guvern de criză responsabil, care să oprească declinul economic si social", a spus Ponta.



Deputatul PNL, Eugen Nicolăescu, susţine că şansele ca România să se redreseze sunt mult mai mari dacă Guvernul Boc pleacă de la guvernare cât mai repede.


"Cu cât acest Guvern ar plecă mult mai repede cu atât şansele ca România să se redreseze ar fi mult mai mari, dar în condiţiile în care acest Guvern rămâne şi după moţiunile de cenzură (...) pe cele două legi ale salarizării (...) anumite lucruri trebuie făcute cu prioritate dacă acest Guvern doreşte să-şi asume responsabilitatea", a afirmat Nicolăescu.


Printre priorităţi, susţine deputatul, trebuie să se regăsească câteva măsuri anticriză rapide, cum ar fi: reducerea taxelor şi impozitelor, crearea de noi locuri de muncă şi reintroducerea unui impozit pe cifră de afaceri prin opţiune pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar în ceea ce priveşte sistemul asigurărilor sociale din punctul său de vedere acesta trebuie restructurat în întregime. De asemenea, deputatul consideră că ar mai fi necesare şi alte măsuri, însă Guvernul trebuie să iasă în faţa poporului şi să-şi recunoască greşelile.


Absorbţia fondurilor europene


Vicepreşedintele PSD Gheorghe Nichita afirmă că în anul viitor guvernanţii ar trebui să îşi îndrepte atenţia în mod prioritar asupra absorbţiei fondurilor europene, fondurilor de investiţii şi, nu în ultimul rând, asupra agriculturii.


Primar al Iaşiului şi vicepreşedinte al PSD, Gheorghe Nichita consideră că actualii guvernanţi ar trebui să lase la o parte disputele politice şi ar trebui să acorde o atenţie sporită absorbţiei şi implementării a cât mai multor fonduri europene, să dirijeze fondurile structurale "acolo unde trebuie", iar agricultura să nu mai fie dependentă de voinţa politicienilor.


"Guvernanţii ar trebui să se gândească şi să găsească acele soluţii care să îi ajute pe oameni să trăiască mai bine, văzând în primul rând că este o sărăcie din ce în ce mai amarnică, şomajul creşte, oamenii au din ce în ce mai puţine venituri. În primul rând guvernanţii ar trebui să se gândească la absorbţia tot mai mare a fondurilor europene. În loc să ne împrumutăm de bani de la FMI poate dacă am accelera atragerea fonduri europene, printr-un proces legislativ bine pus la punct, armonizat, printr-o activitate guvernamentală continuă şi atentă", a opinat vicepreşedintele PSD şi primar al Iaşiului.


Sinteză realizată cu sprijinul Agenţiei de presă RADOR a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Agenţiei de presă Agerpres.