Pe lângă consumurile istorice din ultimele zile, sistemul energetic se confruntă şi cu scăderea cantităţii de energie electrică produsă de hidrocentrale.

Doi dintre cei mai mari furnizori de energie ai României, Hidrocentralele Porţile de Fier I şi II funcţionează la doar 25, respectiv 30% din capacitate, din cauza debitelor foarte mici ale Dunării, care vor continua să scadă din cauza temperaturilor reduse.

Deşi ne aflăm în mijlocul iernii, şi debitul Dunării ar trebui să fie de aproape 5.000 de metri cubi pe secundă, acesta nu este nici la jumătate.

Adrian Drăghici, directorul adjunct al Apelor Române Mehedinţi: La raportarea Hodroelectrica a fost debitul de deversare la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II au fost aproximative egal cu debitul de intrare în ţară al Dunării la Baziaşi şi respectv în jurul valorii de 1.900 de metri cubi pe secundă.

În perioada următoare, tendinţa debitelor la intrarea fluviului în ţară este de staţionare în uşoară scădere, este un debit mic sub jumătatea debitului mediu multianual pentru luna aceasta, respectiv de 4.990 de metri cubi pe secundă.

Aceste debite mici influenţează dramatic producţia de energie, iar hidrocentralele Porţile de Fier I şi II funcţionează la puţin peste un sfert din capacitate.

Cristinel Popescu, preşedintele Sindicatului Porţile de Fier: La Porţile de Fier I sunt doar două hidroagregate în funcţiune.

Undeva, capacitatea centralei este pe la 25%, iar la Porţile de Fier II sunt cinci hidriagregate din zece, capacitatea centralei fiind undeva 30-35 %.

În condiţiile în care sunt aşteptate în continuare temperaturi negative, debitul fluviului poate scădea şi mai mult în următoarele zile, cea mai mică valoare înregistrată vreodată este de 1.250 de metri cubi pe secundă, la 12 ianuarie 1954, la Orşova, în Mehedinţi.